Numărul persoanelor care suferă de tulburări mintale a ajuns la 1,2 miliarde la nivel mondial, aproape dublu față de cifra înregistrată în anul 1990.

Potrivit unui nou studiu, această creștere accentuată a transformat tulburările mintale în principala cauză de dizabilitate la nivel global, depășind bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile musculo-scheletice.

Analiza realizată de Institute for Health Metrics and Evaluation în colaborare cu mai mulți parteneri arată că tulburările mintale afectează în mod disproporționat tinerii cu vârste între 15 și 19 ani, relatează The Lancet.

Studiul a analizat prevalența și impactul tulburărilor mintale atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, în 25 de grupe de vârstă, 21 de regiuni și 204 țări și teritorii, în perioada 1990-2023, fiind considerată cea mai amplă evaluare realizată până în prezent asupra poverii acestor afecțiuni.

Cercetarea a evaluat 12 tipuri de tulburări mintale, iar tulburările de anxietate și tulburarea depresivă majoră s-au clasat pe locurile 11 și 15 dintre cele 304 boli și leziuni analizate la nivel mondial.

În 2023, tulburările mintale au reprezentat 171 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) la nivel global, ceea ce a plasat aceste afecțiuni pe locul cinci în clasamentul cauzelor poverii totale a bolilor. DALY-urile reprezintă o măsură a pierderii generale de sănătate, combinând anii trăiți cu dizabilitate și anii de viață pierduți din cauza deceselor premature.

Totodată, tulburările mintale au reprezentat peste 17% din totalul anilor trăiți cu dizabilități la nivel mondial, ceea ce reflectă impactul tot mai mare al acestor afecțiuni asupra populației globale.

Potrivit cercetătorilor, creșterile recente au fost determinate în principal de tulburările de anxietate și tulburarea depresivă majoră. Din 2019, prevalența standardizată în funcție de vârstă a depresiei majore a crescut cu aproximativ 24%, iar tulburările de anxietate au crescut cu peste 47%, ambele atingând un vârf în anii care au urmat pandemiei de COVID-19.

„Aceste tendințe în creștere pot reflecta atât efectele persistente ale stresului legat de pandemie, cât și factorii structurali pe termen lung, cum ar fi sărăcia, insecuritatea, abuzul, violența și declinul conexiunilor sociale”, a declarat autorul principal al studiului, Damian Santomauro.

„Abordarea acestei provocări tot mai mari va necesita investiții susținute în sistemele de sănătate mintală, acces extins la îngrijire și acțiuni coordonate la nivel global pentru a sprijini mai bine populațiile cele mai expuse riscului”, a adăugat acesta.

Cercetătorii subliniază că tulburările mintale afectează persoanele în toate etapele vieții, însă tipurile de afecțiuni și impactul lor diferă în funcție de vârstă. În copilăria timpurie, cele mai răspândite afecțiuni sunt tulburarea din spectrul autist, ADHD, tulburarea de conduită și dizabilitatea intelectuală de dezvoltare idiopatică, băieții fiind afectați într-o proporție mai mare decât fetele.

Pe măsură ce copiii intră în adolescență, anxietatea și tulburarea depresivă majoră devin principalii factori care contribuie la povara tulburărilor mintale.

„Constatările noastre arată că numărul maxim de tulburări mintale se situează în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, o perioadă critică de dezvoltare ce poate modela traiectoriile educației, angajării și relațiilor”, a declarat Alize Ferrari, coautoare a studiului.

În anul 2023, aproximativ 620 de milioane de femei de toate vârstele trăiau cu o tulburare mintală, comparativ cu 552 de milioane de bărbați. Femeile au reprezentat 92,6 milioane de DALY-uri, comparativ cu 78,6 milioane în cazul bărbaților, ceea ce indică o povară generală mai ridicată.

Conform analizei, aceste diferențe sunt influențate de factori precum expunerea mai mare la violență domestică și abuz sexual, responsabilități sporite de îngrijire și inegalități structurale, inclusiv discriminarea de gen.

Povara tulburărilor mintale a crescut în toate regiunile lumii între 1990 și 2023, însă amploarea fenomenului diferă semnificativ în funcție de regiune și nivelul de dezvoltare.

Regiunile cu venituri mari, inclusiv Europa de Vest, au înregistrat unele dintre cele mai ridicate rate ale poverii tulburărilor mintale, în special în țări precum Olanda, Portugalia și Australia. Creșteri importante au fost observate și în Africa Subsahariană de Vest și în anumite zone din Asia de Sud.

Cercetătorii avertizează că impactul acestor afecțiuni se reflectă asupra familiilor și îngrijitorilor, reduce participarea la piața muncii și productivitatea și pune presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate și pe resursele guvernamentale.

Analizele Global Burden of Disease estimează că doar aproximativ 9% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră la nivel mondial primesc un tratament minim adecvat, iar în 90 de țări mai puțin de 5% beneficiază de îngrijire corespunzătoare.

În cele 204 țări și teritorii analizate, doar câteva state cu venituri mari, inclusiv Australia, Canada și Olanda, depășesc o rată de acoperire a tratamentului de 30%, ceea ce evidențiază decalaje majore la nivel mondial în ceea ce privește accesul la îngrijire psihiatrică și psihologică.

În acest sens, extinderea accesului la servicii medicale, în special în statele cu venituri mici și medii, va fi esențială pentru îmbunătățirea situației la nivel global, fiind necesare investiții susținute și acțiuni coordonate în domeniul sănătății mintale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analize #Anxietate #depresie #nivel mondial #studiu #tulburări mintale

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.