Numărul persoanelor care suferă de tulburări mintale a ajuns la 1,2 miliarde la nivel mondial, aproape dublu față de cifra înregistrată în anul 1990.

Potrivit unui nou studiu, această creștere accentuată a transformat tulburările mintale în principala cauză de dizabilitate la nivel global, depășind bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile musculo-scheletice.

Analiza realizată de Institute for Health Metrics and Evaluation în colaborare cu mai mulți parteneri arată că tulburările mintale afectează în mod disproporționat tinerii cu vârste între 15 și 19 ani, relatează The Lancet.

Studiul a analizat prevalența și impactul tulburărilor mintale atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor, în 25 de grupe de vârstă, 21 de regiuni și 204 țări și teritorii, în perioada 1990-2023, fiind considerată cea mai amplă evaluare realizată până în prezent asupra poverii acestor afecțiuni.

Cercetarea a evaluat 12 tipuri de tulburări mintale, iar tulburările de anxietate și tulburarea depresivă majoră s-au clasat pe locurile 11 și 15 dintre cele 304 boli și leziuni analizate la nivel mondial.

În 2023, tulburările mintale au reprezentat 171 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) la nivel global, ceea ce a plasat aceste afecțiuni pe locul cinci în clasamentul cauzelor poverii totale a bolilor. DALY-urile reprezintă o măsură a pierderii generale de sănătate, combinând anii trăiți cu dizabilitate și anii de viață pierduți din cauza deceselor premature.

Totodată, tulburările mintale au reprezentat peste 17% din totalul anilor trăiți cu dizabilități la nivel mondial, ceea ce reflectă impactul tot mai mare al acestor afecțiuni asupra populației globale.

Potrivit cercetătorilor, creșterile recente au fost determinate în principal de tulburările de anxietate și tulburarea depresivă majoră. Din 2019, prevalența standardizată în funcție de vârstă a depresiei majore a crescut cu aproximativ 24%, iar tulburările de anxietate au crescut cu peste 47%, ambele atingând un vârf în anii care au urmat pandemiei de COVID-19.

„Aceste tendințe în creștere pot reflecta atât efectele persistente ale stresului legat de pandemie, cât și factorii structurali pe termen lung, cum ar fi sărăcia, insecuritatea, abuzul, violența și declinul conexiunilor sociale”, a declarat autorul principal al studiului, Damian Santomauro.

„Abordarea acestei provocări tot mai mari va necesita investiții susținute în sistemele de sănătate mintală, acces extins la îngrijire și acțiuni coordonate la nivel global pentru a sprijini mai bine populațiile cele mai expuse riscului”, a adăugat acesta.

Cercetătorii subliniază că tulburările mintale afectează persoanele în toate etapele vieții, însă tipurile de afecțiuni și impactul lor diferă în funcție de vârstă. În copilăria timpurie, cele mai răspândite afecțiuni sunt tulburarea din spectrul autist, ADHD, tulburarea de conduită și dizabilitatea intelectuală de dezvoltare idiopatică, băieții fiind afectați într-o proporție mai mare decât fetele.

Pe măsură ce copiii intră în adolescență, anxietatea și tulburarea depresivă majoră devin principalii factori care contribuie la povara tulburărilor mintale.

„Constatările noastre arată că numărul maxim de tulburări mintale se situează în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, o perioadă critică de dezvoltare ce poate modela traiectoriile educației, angajării și relațiilor”, a declarat Alize Ferrari, coautoare a studiului.

În anul 2023, aproximativ 620 de milioane de femei de toate vârstele trăiau cu o tulburare mintală, comparativ cu 552 de milioane de bărbați. Femeile au reprezentat 92,6 milioane de DALY-uri, comparativ cu 78,6 milioane în cazul bărbaților, ceea ce indică o povară generală mai ridicată.

Conform analizei, aceste diferențe sunt influențate de factori precum expunerea mai mare la violență domestică și abuz sexual, responsabilități sporite de îngrijire și inegalități structurale, inclusiv discriminarea de gen.

Povara tulburărilor mintale a crescut în toate regiunile lumii între 1990 și 2023, însă amploarea fenomenului diferă semnificativ în funcție de regiune și nivelul de dezvoltare.

Regiunile cu venituri mari, inclusiv Europa de Vest, au înregistrat unele dintre cele mai ridicate rate ale poverii tulburărilor mintale, în special în țări precum Olanda, Portugalia și Australia. Creșteri importante au fost observate și în Africa Subsahariană de Vest și în anumite zone din Asia de Sud.

Cercetătorii avertizează că impactul acestor afecțiuni se reflectă asupra familiilor și îngrijitorilor, reduce participarea la piața muncii și productivitatea și pune presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate și pe resursele guvernamentale.

Analizele Global Burden of Disease estimează că doar aproximativ 9% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră la nivel mondial primesc un tratament minim adecvat, iar în 90 de țări mai puțin de 5% beneficiază de îngrijire corespunzătoare.

În cele 204 țări și teritorii analizate, doar câteva state cu venituri mari, inclusiv Australia, Canada și Olanda, depășesc o rată de acoperire a tratamentului de 30%, ceea ce evidențiază decalaje majore la nivel mondial în ceea ce privește accesul la îngrijire psihiatrică și psihologică.

În acest sens, extinderea accesului la servicii medicale, în special în statele cu venituri mici și medii, va fi esențială pentru îmbunătățirea situației la nivel global, fiind necesare investiții susținute și acțiuni coordonate în domeniul sănătății mintale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analize #Anxietate #depresie #nivel mondial #studiu #tulburări mintale

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.