Un grup de cercetători în domeniul sănătăţii mentale şi fizice, de la facultatea de sănătate publică a University College din Cork, a găsit dovezi care indică o sănătate mintală mai precară la persoanele de vârstă mijlocie sau mai în vârstă cu obezitate, independent de boală şi de factorii legaţi de stilul de viaţă. Ei spun că intervenţiile specifice ale profesioniştilor din domeniul sănătăţii ar trebui să includă asistenţă pentru gestionarea greutăţii, transmite G4media.ro.

Într-o cercetare publicată recent pe site-ul cu acces liber PLOS ONE o echipă de cercetători irlandezi descrie modul în care a analizat datele de sănătate pentru mai mult de 1.800 de voluntari adulţi, comparând scorurile referitoare la Indicele de Masă Corporală (IMC) şi cele pentru sănătatea mintală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, cercetările anterioare şi dovezile anecdotice au sugerat o legătură între obezitate şi depresie, dar puţine studii au analizat legătura dintre cele două folosind dovezi concrete de la persoanele în vârstă.

Pentru acest nou studiu, grupul de cercetare a cerut voluntarilor de la un centru de îngrijire primară să participe la un studiu privind obezitatea.

Ca parte a studiului, fiecare dintre cei 1.821 de voluntari (cu vârste cuprinse între 46 şi 73 de ani) au permis accesul la dosarele lor medicale şi au ţinut post peste noapte înainte de a furniza probe de sânge, care au fost testate pentru hemoglobina glicată (GHb) şi nivelurile de glucoză.

De asemenea, participanţilor li s-au măsurat greutatea, înălţimea şi circumferinţa taliei, care au fost folosite pentru a calcula IMC.

Fiecare voluntar a completat formulare care descriau stilul de viaţă, datele demografice şi alţi factori de sănătate sau de boală.

Potrivit sursei citate, analizând datele şi luând în considerare factorii legaţi de stilul de viaţă, cercetătorii au descoperit ceea ce ei descriu ca fiind o asociere între IMC/măsurile corporale compatibile cu obezitatea şi depresia, împreună cu sentimente scăzute de bunăstare.

Aceştia au observat că astfel de relaţii au fost mai frecvente în cazul femeilor din studiu decât în cazul bărbaţilor.

De asemenea, grupul a remarcat că rezultatele au fost în concordanţă cu cele găsite în alte eforturi de cercetare similare.

Echipa de cercetare sugerează că sănătatea mintală mai slabă la persoanele în vârstă obeze este probabil legată de factori sociali şi fizici, menţionând că există stigmă socială, prejudecăţi şi uneori discriminare asociate cu persoanele care suferă de obezitate.

Totodată, cercetătorii au mai menţionat că o serie de studii sugerează faptul că există numeroase probleme de sănătate asociate cu obezitatea, de la dureri articulare şi de spate la boli cardiovasculare şi fibromialgie.

O combinaţie de frustrări, cu care se confruntă persoanele obeze, contribuie probabil la o sănătate mintală precară, notează autorii studiului.

Acesta a fost un studiu transversal, iar cercetătorii afirmă că este posibil ca grăsimea corporală crescută să fie o consecinţă a simptomelor depresive, mai degrabă decât o cauză.

Cu toate acestea, autorii sugerează că intervenţiile specifice pentru reducerea depresiei ar trebui să includă măsuri mai bune de gestionare a greutăţii la nivelul populaţiei.

„Deşi cercetarea noastră sugerează că relaţia dintre adipozitate şi simptomele depresive este independentă de potenţiali factori de confuzie, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică de nivel scăzut şi afecţiunile cronice, sunt necesare studii viitoare care să utilizeze date prospective, în diverse populaţii, pentru a confirma aceste constatări”, a comentat rezultatele,într-un comunicat, dr. Seán Millar, de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul UCC din Irlanda, unul dintre cercetătorii care au condus studiul.

Potrivit cercetătorilor, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica mecanismele care leagă supraponderabilitatea şi obezitatea de depresie.

#depresie #obezitate #studiu

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.