Cine poate adopta cele opt obiceiuri

Potrivit cercetătorilor, cele opt obiceiuri ar trebui să fie adoptate de persoanele cu vârsta de 40 de ani, astfel încât speranța de viață să crească cu 24 de ani. Altfel, dacă sunt implementate începând cu vârsta de 50 de ani, speranța de viață poate crește cu până la 21 de ani. În schimb, dacă sunt aplicate de la vârsta de 60 de ani, speranța de viață va crește cu aproape 18 ani.

„Există o perioadă de 20 de ani în care puteți face aceste schimbări, indiferent dacă le faceți treptat sau toate deodată”, a declarat autorul principal al studiului, Xuan-Mai Nguyen, specialist în științele sănătății pentru Programul Million Veteran din cadrul VA Boston Healthcare System.

„De asemenea, am făcut o analiză pentru a vedea dacă am eliminat persoanele cu diabet de tip 2, colesterol ridicat, accident vascular cerebral, cancer și altele asemenea, se schimbă rezultatul. Și chiar nu a făcut-o. Deci, dacă începeți cu boli cronice, efectuarea de schimbări ajută totuși”, a mai spus specialista.

Care sunt cele opt obiceiuri recomandate

Cele opt obiceiuri recomandate nu sunt nemaipomenite. Specialiștii în sănătate atrag atenția de mult timp asupra lor. Acestea sunt: exercițiile fizice regulate, menținerea unei diete sănătoase, reducerea stresului, somnul calitativ și încurajarea relațiilor sociale pozitive.

De cealaltă parte, obiceiurile negative ce ar trebui evitate sunt: fumatul, consumul de alcool în exces și dependența de opioide.

„Cu cât mai devreme, cu atât mai bine, dar chiar dacă faceți doar o mică schimbare la 40, 50 sau 60 de ani, tot este benefică. Acest lucru nu este inaccesibil – este de fapt ceva realizabil pentru populația generală”, a explicat Xuan-Mai Nguyen.

Studiul, prezentat recent la Nutrition 2023, reuniunea anuală a Societății Americane de Nutriție, a analizat comportamentele legate de stilul de viață a aproape 720.000 de veterani militari cu vârste cuprinse între 40 și 99 de ani. Toți au făcut parte din Programul Million Veteran, un studiu longitudinal conceput pentru a investiga sănătatea și starea de bine a veteranilor americani.

Efectelor acestor obiceiuri la bărbați versus femei

Adăugarea unui singur obicei sănătos la viața unui bărbat la vârsta de 40 de ani a oferit un plus de 4,5 ani de viață Adăugarea unui al doilea a dus la șapte ani în plus, în timp ce adoptarea a trei obiceiuri a prelungit viața bărbaților cu 8,6 ani. Pe măsură ce numărul de schimbări suplimentare ale stilului de viață a crescut, la fel au crescut și beneficiile pentru bărbați, însumând aproape un sfert de secol de viață în plus.

La rândul lor, femeile au înregistrat salturi uriașe în ceea ce privește durata de viață, deși cifrele s-au adunat diferit față de cele pentru bărbați. Adoptarea unui singur obicei sănătos a adăugat 3,5 ani la viața unei femei, în timp ce două au adăugat opt ani, trei obiceiuri au adăugat 12,6 ani, iar adoptarea tuturor obiceiurilor sănătoase a prelungit viața unei femei cu 22,6 ani.

„Adoptarea tuturor celor opt obiceiuri a avut un efect sinergic, un fel de impuls suplimentar pentru a-ți prelungi viața, dar orice mică schimbare a făcut diferența”, a spus Nguyen, potrivit CNN.

După ajustarea în funcție de vârstă, indicele de masă corporală, gen, rasă și etnie, stare civilă, nivel de educație și nivelul de venit al familiei, studiul a constatat „o reducere relativă de 87% a mortalității din toate cauzele pentru cei care au adoptat toți cei opt factori de stil de viață în comparație cu cei care nu au adoptat niciunul”, a spus Nguyen.

Bărbatul moldovean din Italia care și-a ucis fosta iubită, o tânără de origine ucraineană, și i-a ascuns ulterior cadavrul într-o valiză, a fost condamnat în apel la închisoare pe viață, după ce primise inițial o pedeapsă de 20 de ani de detenție. Judecătorii au stabilit că omorul a fost pregătit în zilele anterioare și au reținut circumstanța agravantă a premeditării, scrie Rotalianul.

Din cele relatate de ziarul Il Giorno, care prezintă motivarea într-un articol din 17 septembrie 2026, reiese că Dumitru Stratan, în prezent în vârstă de 37 de ani, a primit pedeapsa pe viață prin hotărârea pronunțată la data de 22 aprilie de Curtea cu Jurați de Apel din Brescia. Președinta completului, Eliana Genovese, explică decizia într-un document de 110 pagini.

Prima instanță, Curtea cu Jurați din Mantova, îl condamnase pentru omor intenționat și ascunderea cadavrului, apreciind că uciderea Yanei Malaiko fusese comisă în urma unui impuls de moment. Analiza din apel a dus însă la o concluzie diferită: atacul nu fusese improvizat.

Despărțirea și amenințarea de dinaintea crimei

Yana Malaiko, o ucraineancă de 23 de ani, locuia temporar la Cristina Stratan, sora fostului ei iubit, pentru care lucra ca barmaniță într-un local din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. După încheierea relației cu Dumitru, cunoscut și ca Dima, tânăra începuse o relație cu Andrei Cojocaru, un tânăr rezident în localitatea Medole.

Cu cinci zile înaintea omorului, la 15 ianuarie 2023, Stratan o amenințase, bănuind că avea un alt partener: „Trebuie să pleci din Castiglione, pentru că, dacă este cineva pe care îl cunosc, te omor”.

În interpretarea judecătorilor, prin aceste cuvinte bărbatul încerca totodată să-i impună plecarea ca posibilă cale de scăpare. Hotărârea tinerei de a-și urma propria decizie a fost urmată de conturarea planului prin care Stratan voia să răzbune ceea ce considera o „dezonoare”.

Omorul s-a produs în noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2023, într-un apartament din Castiglione delle Stiviere, provincia Mantova. Locuința se afla într-un bloc mare din piazzale Resistenza, cunoscut drept „zgârie-nori”.

Pregătirile analizate de instanță

Motivarea indică șapte elemente în sprijinul premeditării, urmărind atât acțiunile dinaintea atacului, cât și conduita ulterioară a condamnatului.

Pe lângă amenințare, judecătorii au analizat intervențiile lui Stratan asupra camerelor din lifturi. Bărbatul încercase să le scoată din funcțiune, fără să știe că dispozitivele erau false și fuseseră montate doar pentru descurajare.

În seara de 18 ianuarie, acesta intrase și ieșise de șapte ori prin zona lifturilor și a holului de acces. Instanța a apreciat că studia traseul pe care urma să transporte cadavrul. Tot în acea zi își resetase telefonul mobil.

Pentru a o aduce pe Yana în apartament, Stratan s-a folosit de atașamentul ei față de cățelul Bulka. I-a spus, în mod mincinos, că animalul nu se simțea bine.

Ajunsă în locuință, tânăra a fost lovită în zona feței și a capului, apoi sufocată, posibil cu o pernă. Autopsia a evidențiat „leziuni multiple de natură hematică” și a stabilit drept cauză a decesului o „asfixie mecanică violentă”.

Stratan a înghesuit trupul într-o valiză cu rotile și l-a transportat cu un Mercedes SLK. Cadavrul a fost ascuns sub o grămadă de lemne și frunziș, într-o zonă rurală cu deșeuri dintre Castiglione și Lonato del Garda. Descoperirea a avut loc abia în după-amiaza de 1 februarie.

Lopata din mașină și comportamentul de după omor

Un alt element analizat a fost lopata găsită în automobilul rămas împotmolit. Judecătorii au explicat semnificația acesteia în motivare:

„Este clar că Stratan trebuia să o folosească pentru a săpa o groapă în care să pună apoi cadavrul Yanei, dar «pățania» cu noroiul în care rămăsese blocată mașina îi dăduse planurile peste cap. Ceea ce contează însă este că, în mod cert, nu putea să-și fi procurat lopata în acea dimineață, ci trebuia să o fi pregătit cel puțin cu o zi înainte: un indiciu suplimentar că uciderea tinerei nu a fost improvizată, ci concepută și pregătită în zilele precedente”.

Instanța a remarcat și calmul neobișnuit al bărbatului după crimă, în contrast cu agitația manifestată anterior. Pentru judecători, această schimbare corespundea comportamentului unei persoane care își dusese planul la capăt.

Descris în hotărâre ca fiind „așezat comod, fumând o țigară”, Stratan i-a mărturisit unui prieten: „Am omorât-o pe Boni”, folosind porecla Yanei. A adăugat apoi: „Am făcut o tâmpenie”.

Judecătorii au subliniat lipsa remușcărilor

Motivarea insistă asupra refuzului de a ajuta la găsirea tinerei și asupra atitudinii față de familia acesteia:

„Nu a colaborat niciodată la investigațiile pentru găsirea trupului tinerei, păstrând tăcerea timp de zece zile, iar chiar și după descoperirea cadavrului negase că el îl pusese în valiză, negase că el trimisese mesajul de pe telefonul Yanei după moartea ei.

Nu s-a observat niciodată la inculpat nici cea mai mică urmă de căință și nici de regret manifestat inclusiv față de rudele victimei foarte tinere, cu care, de altfel, locuise trei ani și pe care, după propriile afirmații, o iubise”.

În concluzia lor, magistrații au descris astfel gravitatea faptelor:

„Fapta a fost comisă cu o brutalitate și o înverșunare ieșite din comun, după cum demonstrează starea în care a fost găsită Yana, iar însăși modalitatea crudă de ucidere, prin asfixiere, strangulare și sufocare, chiar nu merită nicio circumstanță atenuantă, ci indică o insensibilitate totală și o răceală sufletească ce lasă fără cuvinte”.

Propunere legislativă susținută de avocatul părinților

Cazul Yanei se află și în centrul unui demers pentru modificarea legislației penale. Angelo Lino Murtas, avocatul care îi reprezintă ca părți civile pe părinții tinerei, a înaintat o propunere împreună cu Asociația Y.A.N.A. — You Are Not Alone — și Asociația „Pamela Mastropietro”.

Inițiativa a fost adusă în atenția publicului inclusiv la manifestația „Lacrime furenti”, organizată la Roma la 15 octombrie 2025, cu participarea părinților mai multor victime ale femicidului.

Propunerea urmărește introducerea în articolul 577 din Codul penal a unei noi circumstanțe agravante, care să atragă închisoarea pe viață atunci când autorul, după omor, „a dezmembrat, a jupuit sau a profanat în orice alt mod cadavrul victimei ori l-a ascuns”.

Scopul este ca asemenea acțiuni, sancționate în prezent separat, să constituie o agravantă specifică a omorului. Inițiatorii invocă și o diferență privind administrarea probelor: stabilirea premeditării presupune verificarea unor elemente subiective și temporale adesea complexe, în timp ce dezmembrarea, profanarea sau ascunderea trupului sunt fapte materiale care pot fi constatate obiectiv.