Pacienții cu dizabilități, diabet, HIV pozitivi și aflați în îngrijiri paliative au avut acces limitat la serviciile de sănătate, din cauza pandemiei de COVID-19. Este concluzia de bază a studiului „Accesul la sănătate a grupurilor vulnerabile în perioada pandemică”, realizat de Keystone-Moldova.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2021, pe un eșantion de 1805 respondenți. Mai mult de două treimi dintre cei intervievați spun că nu au avut acces la medicul de familie și la medicii de specializare îngustă. Cele mai multe piedici au fost provocate de frica de a se infecta cu SARS-CoV-2, imposibilitatea de a se programa la medic din cauza numărului prea mare de pacienți, care au avut nevoie de servicii medicale în ambulatoriu sau în spital.

Accesul la servicii medicale și de tratament individualizat a fost limitat în perioada pandemiei pentru aceste grupuri de pacienți și din cauza nivelului înalt de sărăcie, lipsei serviciilor de diagnostic și tratament în localitățile lor de baștină, accesul insuficient la informații privind serviciile acoperite de polița de asigurare medicală, stigmatizarea răspândită, inclusiv, în instituțiile medicale.

De exemplu, 84% dintre persoanele în îngrijiri paliative, 82% dintre cele cu diabet zaharat și 76% dintre persoanele cu dizabilități afirmă că sunt nevoite să se deplaseze în afara localității lor pentru a beneficia de servicii de diagnostic, iar 73% dintre persoanele aflate în îngrijire paliativă, 68% dintre persoanele cu diabet zaharat și 66% dintre cele cu dizabilități se deplasează în afara localității lor pentru a beneficia de tratamentul necesar.

Pacienții afirmă, de exemplu, că găsesc greu informații despre serviciile medicale acoperite de polița medicală. Însă, chiar dacă au găsit informația de care au nevoie, mai bine de jumătate dintre ei nu o înțeleg.

O parte dintre pacienții din grupurile vulnerabile au fost nevoiți, de asemenea, să amâne intervențiile chirurgicale și serviciile de diagnosticare, din acest motiv starea lor de sănătate a fost afectată în mare sau foarte mare măsură.

„Dreptul la sănătate este menționat în art.25 al Declarației Universale a Drepturilor Omului și faptul că marea majoritate a persoanelor din grupurile vulnerabile sunt private de accesul la serviciile medicale este, de fapt, o încălcare a acestui drept fundamental. Chiar și în condițiile pandemiei, autoritățile au obligația să asigure dreptul la îngrijirile medicale tuturor, cu atât mai mult că persoanele cu dizabilități, persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele cu diabet zaharat și persoanele în îngrijiri paliative au nevoie de suport medical mai mare decât populația generală. Din această cauză, chemăm autoritățile să elaboreze politici care să elimine aceste neajunsuri cât mai curând”, a declarat Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă pacienții vulnerabili în pandemie este insuficiența de resurse financiare, motiv din care o parte considerabilă dintre ei (70% dintre pacienții în îngrijiri paliative, 65% dintre pacienții cu dizabilități și 56% – cu diabet zaharat) au fost nevoiți să taie din cheltuieli, inclusiv pentru produse alimentare, medicamente și haine.

Tot din cauza sărăciei, mai mult de 2/3 dintre respondenți au afirmat că nu au acces la echipamente de protecție împotriva COVID-19, pe de o parte. Pe de altă parte, mai puțin de jumătate dintre ei declară că s-au vaccinat sau că intenționează să se imunizeze împotriva SARS-CoV-2. Totodată, peste 40% dintre pacienții cu diabet nu vor sau nu sunt deciși să se imunizeze, aceste segmente de populație urmând să fie convinse despre importanța vaccinării pentru diminuarea riscurilor de sănătate prin activități de comunicare.

„Studiul evidențiază faptul că grupurile vulnerabile nominalizate se confruntă cu mai multe probleme de sănătate decât populația generală, fapt ce mărește vulnerabilitatea lor în situațiile pandemice, cum este COVID-19,”- a menționat prof. dr.hab Ludmila Malcoci, lidera echipei de cercetare. „Astfel, 85% din persoanele în îngrijire paliativă, 75% din persoanele cu dizabilități și 68% din persoanele cu diabet zaharat, comparativ cu 22% din populația generală, consideră că au o stare a sănătății rea/foarte rea”.

Autorii studiului afirmă că rezultatele și recomandările acestuia vor fi utilizate de către ONG-urile active în domeniile îngrijirii paliative, dizabilității și diabetului zaharat pentru acțiuni de advocacy în vederea promovării respectării dreptului la sănătate a grupurilor incluse în cercetare.

#grupuri vulnerabile #Soros Moldova #studiu

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.