În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#Republica Moldova #risc #saracie

Peste 110 persoane din mediul academic și din domeniul sănătății publice au participat la sesiuni de instruire organizate de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA). Activitățile au avut drept scop promovarea integrității și prevenirea corupției în instituțiile de învățământ și cele medicale.

La una dintre sesiuni au participat reprezentanți ai Asociației Naționale a Studenților în Drept și Poliție din Republica Moldova, precum și studenți de la Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice și alte instituții de învățământ.

Tinerii au fost informați despre mecanismele de prevenire și combatere a corupției, standardele de integritate și rolul comportamentului etic în formarea viitorilor specialiști.

O altă sesiune a fost organizată pentru angajații Centrului de Sănătate Publică Chișinău. La instruire au participat specialiști din municipiul Chișinău și raioanele Ialoveni, Criuleni, Strășeni și Dubăsari.

Discuțiile s-au concentrat pe respectarea normelor de etică profesională și instituțională, identificarea și reducerea riscurilor de corupție specifice domeniului medical, dar și pe importanța raportării abaterilor prin canalele disponibile.