Republica Moldova este ținta unui amplu război hibrid desfășurat pe multiple planuri de Federația Rusă, pentru genera o sursă suplimentară de instabilitate, în vecinătatea Ucrainei și a NATO și UE. Fără suportul financiar și politic al Occidentului, Republica Moldova va colapsa iar Moscova va avea șansa de a impune un guvern obedient. Un asemenea scenariu va duce la deteriorarea situației de securitate pentru Ucraina, care își va vedea tăiată calea de comunicație terestră și feroviară dintre Odesa și România, rută ce trece prin Republica Moldova.

În cazul unui război de uzură în Ucraina pe termen lung și, în final, a unei evoluții favorabile Rusiei din punct de vedere militar, este foarte probabil ca armata rusă să ocupe nu doar litoralul la Marea Neagră al Ucrainei, ci și Republica Moldova. Într-o astfel de situație,

Kremlinul nu se va mulțumi să instaleze un guvern marionetă la Chișinău, ci va ocupa militar această mică țară, care nu are adâncimea strategică pentru a absorbi șocul inițial al unui atac, nu are nici armată și nici voința de a lupta. Un asemenea scenariu va afecta considerabil situația de securitate în vecinătatea imediată a României, prezența rușilor pe râul Prut și la Gurile Dunării, la granița României, fiind coșmarul strategic pentru București. Pe de altă parte, Republica Moldova nu va avea șansa unui proces de integrare, europeană cu un final de succes dacă nu se va rezolva problema Transnistriei. Uniunea Europeană nu va mai accepta un al doilea Cipru și un teritoriu cu statut internațional incert.

Sunt concluziile studiului Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova, realizat de George SCUTARU, Marcu SOLOMON Ecaterina DADIVERINA, Diana BAROIAN.

”Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova are însă la dispoziție o variantă accelerată pentru accede în UE, dacă procesul de integrare europeană demarat acum nu va avea o perspectivă reală și nu va exista un calendar cert pentru a căpăta statutul de membru al Uniunii. Republica Moldova mai are opțiunea unirii cu România, moment în care va deveni parte a unui stat deja membru al UE și NATO, aparținând astfel spațiului euro-atlantic, prosper și democratic, și beneficiind de umbrela de securitate a Tratatului Nord-Atlantic”, se precizează în studiu.

Pentru acest studiu autorii au folosit informații din surse deschise, precum și informații relevante obținute ca urmare a unei vizite de documentare organizate de New Strategy Center în Republica Moldova în 23-26 ianuarie 2023, prilej cu care au avut o serie de întâlniri cu oficiali de la Chișinău și Comrat, precum și cu experți independenți.

Studiu integral

#razboi hibrid #securitate regionala #Unirea

Metalferos și-a majorat veniturile din vânzări cu aproape 60% în 2025 față de anul precedent, până la 437,8 milioane de lei, însă a încheiat anul cu o pierdere netă de 26,8 milioane de lei, arată situațiile financiare ale companiei. Suma este cu peste trei milioane de lei mai mare decât în 2024, când compania a raportat pierderi de 23,75 milioane de lei, transmite IPN.

În 2025, Metalferos a avut cheltuieli de distribuire de 55,8 milioane de lei, cheltuieli administrative de 14,1 milioane de lei și alte cheltuieli operaționale de 38,5 milioane de lei. Și activitatea financiară a avut un rezultat negativ. Veniturile financiare au fost de 3,7 milioane de lei, în timp ce cheltuielile financiare au ajuns la 7,6 milioane de lei, rezultând o pierdere financiară de 3,9 milioane de lei.

În consecință, Metalferos a raportat o pierdere înainte de impozitare de 26,9 milioane de lei. Datele Agenției Proprietății Publice arată că activele nete ale companiei au scăzut de la 299,1 milioane de lei în 2024 la 272,3 milioane de lei în 2025.

În 2025, compania nu a calculat și nu a achitat dividende, în contextul pierderii înregistrate. Ultimele dividende indicate în datele publicate de APP sunt cele aferente anilor 2021 și 2022, când întreprinderea și-a onorat integral obligațiile către bugetul de stat.

Metalferos este specializată în colectarea, păstrarea, prelucrarea, sortarea, comercializarea și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, precum și al bateriilor și acumulatoarelor uzate. Statul deține 78,28% din acțiunile companiei.