STUDIU Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova. Consecințe și soluții

Republica Moldova este ținta unui amplu război hibrid desfășurat pe multiple planuri de Federația Rusă, pentru genera o sursă suplimentară de instabilitate, în vecinătatea Ucrainei și a NATO și UE. Fără suportul financiar și politic al Occidentului, Republica Moldova va colapsa iar Moscova va avea șansa de a impune un guvern obedient. Un asemenea scenariu va duce la deteriorarea situației de securitate pentru Ucraina, care își va vedea tăiată calea de comunicație terestră și feroviară dintre Odesa și România, rută ce trece prin Republica Moldova.

În cazul unui război de uzură în Ucraina pe termen lung și, în final, a unei evoluții favorabile Rusiei din punct de vedere militar, este foarte probabil ca armata rusă să ocupe nu doar litoralul la Marea Neagră al Ucrainei, ci și Republica Moldova. Într-o astfel de situație,

Kremlinul nu se va mulțumi să instaleze un guvern marionetă la Chișinău, ci va ocupa militar această mică țară, care nu are adâncimea strategică pentru a absorbi șocul inițial al unui atac, nu are nici armată și nici voința de a lupta. Un asemenea scenariu va afecta considerabil situația de securitate în vecinătatea imediată a României, prezența rușilor pe râul Prut și la Gurile Dunării, la granița României, fiind coșmarul strategic pentru București. Pe de altă parte, Republica Moldova nu va avea șansa unui proces de integrare, europeană cu un final de succes dacă nu se va rezolva problema Transnistriei. Uniunea Europeană nu va mai accepta un al doilea Cipru și un teritoriu cu statut internațional incert.

Sunt concluziile studiului Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova, realizat de George SCUTARU, Marcu SOLOMON Ecaterina DADIVERINA, Diana BAROIAN.

”Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova are însă la dispoziție o variantă accelerată pentru accede în UE, dacă procesul de integrare europeană demarat acum nu va avea o perspectivă reală și nu va exista un calendar cert pentru a căpăta statutul de membru al Uniunii. Republica Moldova mai are opțiunea unirii cu România, moment în care va deveni parte a unui stat deja membru al UE și NATO, aparținând astfel spațiului euro-atlantic, prosper și democratic, și beneficiind de umbrela de securitate a Tratatului Nord-Atlantic”, se precizează în studiu.

Pentru acest studiu autorii au folosit informații din surse deschise, precum și informații relevante obținute ca urmare a unei vizite de documentare organizate de New Strategy Center în Republica Moldova în 23-26 ianuarie 2023, prilej cu care au avut o serie de întâlniri cu oficiali de la Chișinău și Comrat, precum și cu experți independenți.

Studiu integral

#securitate regionala #razboi hibrid #Unirea

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a lăsat de înțeles că nu este responsabil să răspundă de problemele Căilor Ferate din Moldova (CFM). Oficialul a declarat jurnaliștilor că instituția are un director general, care trebuie să ia decizii împreună cu membrii Consiliului de administrație, despre modul în care întreprinderea își desfășoară activitatea economică.

Declarația a fost făcută după ce presa l-a întrebat pe Bolea despre motivele pentru care trenul Chișinău – Iași va circula doar de trei ori pe săptămână. Conform funcționarului, datorită măsurilor întreprinse de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale restanțele salariale de la CFM s-au redus de la 9 la 4 luni, instituția primește motorină, iar trenurile vor circula din nou pe segmentul Fălciu – Cantemir.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Calea Ferata Republicii Moldovei este un agent economic care are un director general,care ocupă acea funcție în bază unui concurs. Are consiliu de administrare. Are toată competența și responsabilitatea de a lua decizii împreună cu consiliul său de administrare. Ministerul Infrastructurii este responsabil și are competențăpe segmentul de elaborare a actelor normative, strategiilor de dezvoltare,atragere de fonduri. (…) Și eu vă rog frumos, toate întrebările la directorul Căilor Ferate a Republicii Moldova”, a răspuns Bolea jurnaliștilor.

CFM se confruntă cu dificultăți financiare urmare a reducerii traficului de mărfuri, potrivit BANI.MD. În 2024, întreprinderea a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru din 2025, declinul a continuat, volumul de mărfuri transportate fiind redus cu 15,7%, iar parcursul în tone-kilometri cu aproape 30% față de perioada similară a anului precedent.

#MIDR #probleme #director #CFM #Vladimir Bolea