Republica Moldova este ținta unui amplu război hibrid desfășurat pe multiple planuri de Federația Rusă, pentru genera o sursă suplimentară de instabilitate, în vecinătatea Ucrainei și a NATO și UE. Fără suportul financiar și politic al Occidentului, Republica Moldova va colapsa iar Moscova va avea șansa de a impune un guvern obedient. Un asemenea scenariu va duce la deteriorarea situației de securitate pentru Ucraina, care își va vedea tăiată calea de comunicație terestră și feroviară dintre Odesa și România, rută ce trece prin Republica Moldova.

În cazul unui război de uzură în Ucraina pe termen lung și, în final, a unei evoluții favorabile Rusiei din punct de vedere militar, este foarte probabil ca armata rusă să ocupe nu doar litoralul la Marea Neagră al Ucrainei, ci și Republica Moldova. Într-o astfel de situație,

Kremlinul nu se va mulțumi să instaleze un guvern marionetă la Chișinău, ci va ocupa militar această mică țară, care nu are adâncimea strategică pentru a absorbi șocul inițial al unui atac, nu are nici armată și nici voința de a lupta. Un asemenea scenariu va afecta considerabil situația de securitate în vecinătatea imediată a României, prezența rușilor pe râul Prut și la Gurile Dunării, la granița României, fiind coșmarul strategic pentru București. Pe de altă parte, Republica Moldova nu va avea șansa unui proces de integrare, europeană cu un final de succes dacă nu se va rezolva problema Transnistriei. Uniunea Europeană nu va mai accepta un al doilea Cipru și un teritoriu cu statut internațional incert.

Sunt concluziile studiului Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova, realizat de George SCUTARU, Marcu SOLOMON Ecaterina DADIVERINA, Diana BAROIAN.

”Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova are însă la dispoziție o variantă accelerată pentru accede în UE, dacă procesul de integrare europeană demarat acum nu va avea o perspectivă reală și nu va exista un calendar cert pentru a căpăta statutul de membru al Uniunii. Republica Moldova mai are opțiunea unirii cu România, moment în care va deveni parte a unui stat deja membru al UE și NATO, aparținând astfel spațiului euro-atlantic, prosper și democratic, și beneficiind de umbrela de securitate a Tratatului Nord-Atlantic”, se precizează în studiu.

Pentru acest studiu autorii au folosit informații din surse deschise, precum și informații relevante obținute ca urmare a unei vizite de documentare organizate de New Strategy Center în Republica Moldova în 23-26 ianuarie 2023, prilej cu care au avut o serie de întâlniri cu oficiali de la Chișinău și Comrat, precum și cu experți independenți.

Studiu integral

#razboi hibrid #securitate regionala #Unirea

Republica Moldova nu va relua, în condițiile actuale, achizițiile de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES). Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că energia produsă acolo nu mai este competitivă ca preț, iar revenirea la acest furnizor ar implica și riscuri legate de gaze, sancțiuni și funcționarea pieței energetice.

Potrivit lui Junghietu, energia de la Cuciurgan era considerată ieftină în trecut deoarece centrala funcționa cu gaze livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu achita. Între timp, cantitatea de gaze disponibilă pentru regiune a scăzut de la aproximativ 5,7 milioane de metri cubi pe zi la 2,5–3 milioane de metri cubi.

Ministrul susține că, dacă MGRES ar cumpăra acum gaz la prețul pieței pentru a produce energie pentru malul drept, costurile ar fi mult mai mari.

Pentru producerea unui MWh de energie electrică, centrala consumă aproximativ 3 MWh de gaze. La un preț de circa 60 de euro/MWh pentru gaze, plus cel puțin 5 euro pentru transport, doar combustibilul ar costa aproximativ 195 de euro pentru fiecare MWh de electricitate. Cu toate costurile de funcționare, estimarea ajunge la aproximativ 220 de euro/MWh.

Prin comparație, în luna iulie, Energocom a procurat energie din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de 133,86 euro/MWh. Astfel, potrivit ministrului, cumpărarea gazelor la prețul pieței și producerea energiei la MGRES ar fi considerabil mai scumpă decât energia procurată în prezent.

O altă variantă ar fi folosirea cărbunelui, însă și aceasta ar necesita investiții mari. Grupurile centralei au fost proiectate pentru antracit de calitate înaltă din Donbas, iar un singur grup poate consuma aproximativ 1.000 de tone de cărbune pe zi.

Adaptarea cazanelor pentru un alt tip de cărbune ar costa, potrivit estimărilor prezentate de Junghietu, aproximativ 9,5 milioane de euro pentru fiecare cazan. Reparațiile centralei ar necesita alte 20–30 de milioane de euro, iar lucrările ar putea dura între nouă și 12 luni.

Un alt argument invocat de ministru este situația companiei care controlează MGRES. Centrala este controlată de Inter RAO UES, companie rusă inclusă pe lista entităților vizate de măsuri restrictive ale Uniunii Europene.

Junghietu mai spune că MGRES ar trebui să respecte aceleași reguli ale pieței energetice ca orice alt furnizor. Este vorba despre grafice de livrare, notificări comerciale, echilibrarea sistemului și decontarea dezechilibrelor.

Ministrul atrage atenția și asupra faptului că Republica Moldova încearcă să-și reducă dependența de MGRES prin dezvoltarea producției interne, a interconexiunilor cu România și a capacităților de stocare.

În același timp, Junghietu susține că energia regenerabilă produsă în Moldova poate ajunge la prețuri apropiate de cele care erau considerate avantajoase la Cuciurgan. La licitațiile pentru noi capacități, prețurile au fost de aproximativ 67 și 62 de euro/MWh pentru energia eoliană și circa 59 de euro/MWh pentru energia solară.

„Astăzi putem construi în Republica Moldova capacități noi de producere a energiei regenerabile la prețuri comparabile cu ceea ce numeam cândva „energia ieftină de la Cuciurgan”… Nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune. În energie, circumstanțele și riscurile se pot schimba, iar responsabilitatea noastră este să analizăm permanent toate soluțiile care pot asigura securitatea aprovizionării și cel mai bun cost pentru consumatori. Dar, în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu. Nu din considerente ideologice, ci din motive foarte concrete: nu există suficiente gaze, producerea din gaze cumpărate la prețul actual nu este competitivă, alternativa cărbunelui este dificilă și costisitoare, există riscuri legate de sancțiuni, iar orice eventual furnizor trebuie să respecte regulile pieței energetice din Republica Moldova”, a subliniat ministrul.

Din data de 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 30 de zile. În ultimele săptămâni, autoritățile au cerut populației să reducă consumul de energie în orele de vârf, după ce temperaturile ridicate și producția redusă au dus la apariția unor riscuri de deficit.