Schimbările climatice, care au provocat trei milioane de decese în perioada 2016-2023, trebuie declarate „urgență sanitară mondială” pentru a deveni astfel prioritare pentru guverne în vederea finanțării adaptării sistemelor sanitare și a economiilor, afirmă un studiu de referință, potrivit Agerpres.

Raportul, ajuns la cea de-a 10-a ediție, reunește 146 de cercetători din 30 de țări și are drept obiectiv evaluarea consecințelor schimbărilor climatice asupra sănătății populației la nivel global.

„La zece ani după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra sănătății progresează mai repede decât răspunsul mondial asupra acestor efecte” și ”se accelerează chiar. Acesta este motivul pentru care cerem ca schimbările climatice să fie recunoscute ca urgență sanitară mondială”, a spus Marina Romanello, directoare executivă a proiectului științific Lancet Countdown, care a prezentat presei raportul publicat miercuri.

Totodată, ar putea fi instituit un „dispozitiv de intervenție de urgență”, coordonat de state, similar celui creat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cazul unei pandemii. Acesta ar avea rolul de a asigura un răspuns coerent pe termen lung, și nu doar de a reacționa la o succesiune de situații de urgență.

Conform raportului, în perioada 2016 (anul intrării în vigoare a Acordului de la Paris) și 2023, ultimul an cu date complete, schimbările climatice au ”cauzat aproape 3 milioane de decese asociate caniculei” la nivel global. Numai în anul 2023, un număr-record de 710.000 de decese pot fi asociate caniculei, mai multe decât cele cauzate de malarie sau de HIV, iar peste două treimi din acestea pot fi atribuite schimbărilor climatice de origine umană.

Astfel, pentru a obține proporția deceselor legate de schimbările climatice asociate activităților umane, cercetătorii au compilat numărul deceselor cauzate de caniculă recenzate de statele respective, din care au scăzut numărul deceselor ”care ar fi avut loc în absența schimbărilor climatice”, estimat pe baza acestui scenariu ipotetic, a precizat Ollie Jay, de la Universitatea din Sydney.

„Progres real”

„Deși există oricum perioade caniculare, intensitatea și frecvența acestora sunt amplificate de schimbările climatice de origine umană, de aceea înregistrăm mai multe decese decât în lipsa acestora”, a explicat cercetătorul, în condițiile în care, anul trecut o secetă extremă a afectat peste jumătate din suprafața Terrei timp de cel puțin o lună.

Cercetătorii estimează că, prin reducerea productivității muncii, încălzirea globală a costat economia mondială în ultimii trei ani peste o mie de miliarde de dolari anual. Din punct de vedere geografic, Asia de Sud Est și Africa, cele mai grav afectate, ar fi pierdut astfel echivalentul a 3,9%, respectiv 3,2% din PIB, în comparație cu 0,2% în cazul Europei și 1,5% pentru continentul american.

Pe plan global au fost înregistrate ”progrese reale” din 2016: 56 dintre cele 194 de țări membre OMS și-au adaptat sistemele sanitare, au creat sisteme de alertă care anticipează evenimente extreme, iar investițiile în energii curate au atins 2.100 de miliarde de dolari în 2025 – dublu față de cele alocate combustibililor fosili, care reprezintă în continuare 80% din energia mondială și provoacă poluare atmosferică asociată unui număr de ”2,73 de milioane de decese anual”.

Astfel, 323.000 de decese au fost evitate în ”cel puțin” 77 de țări unde poluarea atmosferică cauzată de energiile fosile s-a diminuat din 2016, potrivit unui raport.

„O atmosferă mai sănătoasă, sisteme de sănătate mai reziliente și dispozitive de alertă (…) care salvează vieți peste tot pe glob”, a spus cercetătorul.

Chiar dacă finanțarea cercetărilor medicale legate de schimbările climatice a crescut de șapte ori și a ajuns la 316 milioane de dolari în 2024, 84% din aceste fonduri merg către cercetătorii din țări bogate în timp ce țările mai puțin dezvoltate sunt cele mai afectate de accelerarea amenințărilor sanitare legate de climat.

„Prea lente, prea modeste”, eforturile depuse ”nu vin în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie”, a afirmat Romanello.

Anul acesta ”pentru prima dată”, munca cercetătorilor a fost complicată de ”dispariția anumitor surse de date, provenite în special din Statele Unite”, cum ar fi ”subvențiile pentru combustibilii fosili, care nu sunt făcute publice de autoritățile americane”, a spus Romanello.

Potrivit sursei citate, în ultimii doi ani ”instabilitatea geopolitică mondială a împins în plan secund încălzirea globală și impactul acesteia asupra sănătății”, a mai subliniat ea, ”iar inacțiunea riscă să exacerbeze această instabilitate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decese #schimbari climatice #urgenta sanitara mondiala

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.