Un nou studiu a descoperit că sentimentul de singurătate și depresia pot accelera procesul de îmbătrânire a organismului mai mult decât fumatul. Cercetarea a folosit un „ceas de îmbătrânire” pentru a testa datele sanguine și biometrice a aproape 12.000 de adulți chinezi, măsurând vârsta biologică în loc de vârsta cronologică. Cercetătorii din spatele studiului, conduși de compania de biotehnologie Deep Longevity, au declarat că au fost surprinși să vadă cât de mult impact ar putea avea factorii psihologici asupra îmbătrânirii, în comparație cu factorii fizici, cum ar fi obiceiul de a fuma, scrie publika.md.

Cei mai importanți predictori ai vârstei au fost tensiunea arterială, cistatina C, indicele de masă corporală și spirometria. „Ceasul de îmbătrânire” a determinat că fumatul a adăugat aproximativ 1,25 ani de îmbătrânire, în timp ce singurătatea – 1,65 ani. Factorii psihologici care contribuie la îmbătrânire includ frica, lipsa de speranță, depresia, nefericirea și lipsa somnului.

Autorii au concluzionat că, având în vedere legătura puternică dintre stările psihologice și îmbătrânire, sănătatea mintală precară trebuie să fie recunoscută ca fiind un factor major al îmbătrânirii.

Totuși, nu trebuie de ignorat efectele fumatului asupra procesului de îmbătrânire. Fumul de țigară conține toxine care afectează calitatea pielii, ducând la riduri, îmbătrânire prematură și, eventual, chiar la afecțiuni cutanate.

Cercetările au mai constatat că fumatul îngustează vasele de sânge, reducând cantitatea de oxigen pe care o primește pielea. Persoanele care fumează au mai puține fibre de elastină și colagen în piele în comparație cu cele care nu fumează. În lipsa unei cantități suficiente din aceste fibre, pielea devine mai dură și mai puțin elastică.

Din cauza arderii, fumul de tutun conține mii de substanțe chimice toxice care pot deteriora celulele pielii și pot duce la semne de îmbătrânire prematură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a evita aceste efecte negative, cea mai bună decizie este renunțarea la fumat. Totodată, există mai multe alternative fără fum, pentru persoanele care nu pot renunța la consumul de țigări

Prin faptul că nu ard tutunul, produsele fără fum precum dispozitivele de încălzire a tutunului, țigările electronice și snus-ul nu produc fum, care conține peste 6 mii de substanțe chimice. De exemplu, în timpul încălzirii tutunului se eliberează un aerosol cu nicotină și arome de tutun, însă, temperatura e suficient de scăzută pentru a împiedica arderea tutunului. Iar în cazul țigărilor electronice este încălzit un lichid cu nicotină.

Evitând arderea, produsele fără fum nu produc gudron, care este acea substanță neagră care rămâne pe filtrul de țigară. Efectele dăunătoare ale gudronului încep încă din cavitatea bucală prin îngălbenirea dinților, deteriorarea gingiilor și desensibilizarea papilelor gustative și continuă formând un reziduu galben în interiorul plămânilor. Gudronul permite tuturor toxinelor să circule libere în plămâni. Nivelul de gudron crește pe măsură ce țigara este arsă. Astfel, ultimele pufuri dintr-o țigară pot conține de două ori mai mult gudron decât primele.

Potrivit cercetărilor, petele de pe piele și roșeața pot scădea deja după o lună după ce o persoană se lasă de fumat. Modificările ce țin de culoarea pielii se inversează în decurs de 4-12 săptămâni de la renunțarea la fumat.

Totodată, după ce o persoană renunță la țigări, organismul își reface producția de colagen. Acest lucru poate duce la schimbări vizibile, inclusiv la o piele mai luminoasă și mai netedă, ca urmare a îmbunătățirii circulației și a reducerii nivelului de monoxid de carbon din sânge.

#depresie #fumat #imbatranire #singuratate #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.