Statele Unite vor desemna Arabia Saudită drept „aliat major non-NATO”, potrivit unui anunț făcut de președintele american Donald Trump, citat de Politico. Statutul conferă o cooperare militară aprofundată, fără a include o garanție de apărare reciprocă.

Anunțul a fost făcut marți, în contextul în care SUA și Arabia Saudită au ajuns la un nou acord de securitate menit să permită transferuri mai mari de arme și să consolideze relațiile bilaterale.

Decizia a venit la doar câteva ore după ce prințul moștenitor Mohammed bin Salman a declarat că Arabia Saudită își va crește investițiile în Statele Unite până la aproape 1 trilion de dolari.

Prin acordul anunțat, regatul se va alătura altor 19 state care dețin statutul de „aliat major non-NATO”, printre care Israel, Iordania, Kuweit și Qatar. Statutul este o formă oficială de cooperare în domeniul apărării, fără obligații de angajare militară din partea Washingtonului.

Arabia Saudită rămâne un partener important al SUA în Orientul Mijlociu, deși relațiile au cunoscut tensiuni legate de drepturile omului, politica energetică și poziția față de Israel.

Trump a subliniat că întărirea cooperării cu regatul este o prioritate de lungă durată, amintind vizitele sale oficiale în Arabia Saudită din primul și al doilea mandat.

„O alianță mai puternică și mai capabilă va promova interesele ambelor țări și va servi interesului suprem al păcii”, a declarat președintele american la o cină oficială la Casa Albă alături de prințul moștenitor.

În timpul aceleiași întâlniri, Mohammed bin Salman a afirmat că parteneriatul economic dintre cele două țări are un potențial extins și că noile acorduri semnate vor permite aprofundarea colaborării.

Acordul include și deschiderea Arabiei Saudite ca locație pentru depozitarea armelor americane, precum și accesul companiilor saudite la licitații pentru contracte de întreținere și reparații ale Pentagonului.

Regatul va putea, de asemenea, achiziționa muniție cu uraniu sărăcit, în timp ce SUA nu vor fi obligate prin tratat să apere Arabia Saudită, spre deosebire de angajamentele asumate față de statele membre NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arabia Saudita #NATO #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.