Statele Unite vor desemna Arabia Saudită drept „aliat major non-NATO”, potrivit unui anunț făcut de președintele american Donald Trump, citat de Politico. Statutul conferă o cooperare militară aprofundată, fără a include o garanție de apărare reciprocă.

Anunțul a fost făcut marți, în contextul în care SUA și Arabia Saudită au ajuns la un nou acord de securitate menit să permită transferuri mai mari de arme și să consolideze relațiile bilaterale.

Decizia a venit la doar câteva ore după ce prințul moștenitor Mohammed bin Salman a declarat că Arabia Saudită își va crește investițiile în Statele Unite până la aproape 1 trilion de dolari.

Prin acordul anunțat, regatul se va alătura altor 19 state care dețin statutul de „aliat major non-NATO”, printre care Israel, Iordania, Kuweit și Qatar. Statutul este o formă oficială de cooperare în domeniul apărării, fără obligații de angajare militară din partea Washingtonului.

Arabia Saudită rămâne un partener important al SUA în Orientul Mijlociu, deși relațiile au cunoscut tensiuni legate de drepturile omului, politica energetică și poziția față de Israel.

Trump a subliniat că întărirea cooperării cu regatul este o prioritate de lungă durată, amintind vizitele sale oficiale în Arabia Saudită din primul și al doilea mandat.

„O alianță mai puternică și mai capabilă va promova interesele ambelor țări și va servi interesului suprem al păcii”, a declarat președintele american la o cină oficială la Casa Albă alături de prințul moștenitor.

În timpul aceleiași întâlniri, Mohammed bin Salman a afirmat că parteneriatul economic dintre cele două țări are un potențial extins și că noile acorduri semnate vor permite aprofundarea colaborării.

Acordul include și deschiderea Arabiei Saudite ca locație pentru depozitarea armelor americane, precum și accesul companiilor saudite la licitații pentru contracte de întreținere și reparații ale Pentagonului.

Regatul va putea, de asemenea, achiziționa muniție cu uraniu sărăcit, în timp ce SUA nu vor fi obligate prin tratat să apere Arabia Saudită, spre deosebire de angajamentele asumate față de statele membre NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arabia Saudita #NATO #SUA

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.