Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat pe 10 decembrie un proiect de lege privind cheltuielile de apărare, în valoare totală de 900 de miliarde de dolari. Documentul include fonduri dedicate sprijinirii armatei ucrainene, potrivit MediaFax.

Proiectul reflectă o mare parte dintre direcțiile de securitate națională susținute de președintele american Donald Trump. În același timp, introduce limite privind posibilitatea de a reduce prezența militară americană în Europa sau de a diminua sprijinul acordat Ucrainei. Inițiativa de Asistență pentru Securitatea din Ucraina este reînnoită prin noul proiect de lege. Programul, gestionat de Pentagon, permite furnizarea de armament către Ucraina prin contracte ferme cu industria de apărare din Statele Unite.

Conform documentului, Ucraina va beneficia de câte 400 de milioane de dolari anual în anii fiscali 2026 și 2027 prin mecanismul USAI. Finanțarea este stabilită explicit în cadrul proiectului aprobat de Camera Reprezentanților. Legea interzice Pentagonului să reducă numărul militarilor americani „staționați permanent sau desfășurați” în Europa sub nivelul de 76.000 pentru o perioadă ce depășește 45 de zile. Măsura urmărește menținerea capacității de descurajare în regiune.

Documentul obligă, de asemenea, Departamentul Apărării să informeze Congresul în termen de cel mult 48 de ore cu privire la orice măsură care limitează schimbul de informații cu Ucraina. Procedura este introdusă pentru a asigura monitorizarea deciziilor privind cooperarea bilaterală. Proiectul de lege a beneficiat de sprijin bipartizan, fiind adoptat cu 312 voturi pentru și 112 împotrivă. Textul urmează să fie analizat de Senat, unde se anticipează un rezultat similar.

Administrația condusă de Donald Trump nu a introdus un pachet de ajutor militar prin Autoritatea Prezidențială de Tragere, instrument utilizat frecvent de fostul președinte Joe Biden. În schimb, abordarea actuală privilegiază vânzarea de armament către Ucraina prin intermediul partenerilor NATO. Mecanismul utilizat este Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina, prin care aliații pot achiziționa armament american. Modelul este preferat de administrația Trump în gestionarea sprijinului militar.

În contextul invaziei, președintele Statelor Unite a afirmat în repetate rânduri că țara sa nu suportă costurile războiului, ci beneficiază de pe urma vânzărilor de armament către aliați. Declarațiile se înscriu în strategia economică anunțată de actuala administrație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor militar #război Ucraina #SUA

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului. Potrivit lor, modificările ar fi făcute în beneficiul unor companii mari din sector.

Este vorba despre modificarea termenului de licență de pe 31 octombrie, în loc de 31 decembrie, cum era în varianta inițială.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură, scrie BANI.MD.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc din fracțiunea „Democrația Acasă”

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.

#Cereale #licențiere #opozitie #parlament #Radu Marian #scandal