Un raport recent transmis de eleconomista.es, analizează impactul schimbărilor din regimul venezuelean asupra pieței globale a petrolului. Potrivit specialiștilor, plecarea lui Maduro ar putea permite companiilor americane să preia controlul unei părți semnificative a rezervelor de petrol din Venezuela și Guyana.

SUA pompează deja aproximativ 13,3 milioane de barili de petrol pe zi, comparativ cu 9,5 milioane pentru Arabia Saudită și Rusia. Totuși, țara dispune de rezerve dovedite mai reduse, estimate între 35 și 41 de miliarde de barili, față de cele 300 de miliarde ale Venezuelei și 260 de miliarde ale Arabiei Saudite. Prin preluarea accesului la rezervele din Venezuela și Guyana, SUA ar putea controla aproximativ 30% din rezervele globale de petrol, ceea ce le-ar conferi o influență majoră asupra pieței mondiale de energie.

Venezuela deține cele mai mari rezerve mondiale, în special țiței greu, esențial pentru rafinăriile americane. SUA, deși bogată în petrol ușor, are resurse limitate de țiței greu, necesar pentru anumite produse rafinate și amestecuri industriale.

În prezent, Venezuela exportă mai puțin de un milion de barili pe zi din cauza infrastructurii petroliere deteriorate. Experții estimează că, odată cu stabilizarea regimului, companiile petroliere ar putea accelera creșterea capacității de producție a țării. Accesul mai mare la rezervele globale ar putea permite SUA să influențeze tendințele pieței și să contribuie la stabilizarea prețurilor petrolului, menținându-le la niveluri minime istorice.

Influența crescută a SUA ar putea, de asemenea, remodela echilibrul de putere pe piețele energetice internaționale și ar consolida poziția țării ca principal contraponderant al OPEC. Companiile americane operează deja în unele state membre OPEC, ignorând adesea cotele de producție stabilite de cartel.

Plecare lui Maduro ar reduce incertitudinea în regiune și ar favoriza dezvoltarea câmpurilor petroliere offshore din Guyana, beneficiind companii precum Chevron, ExxonMobil, Tullow Oil, TotalEnergies și CNOOC.

Regimul Maduro a avut un impact negativ asupra Americii Latine, finanțând grupări paramilitare în Columbia și Peru. Căderea liderului venezuelean ar putea reduce această sursă de finanțare și sprijin în regiune. Pe termen scurt, efectele asupra prețurilor petrolului rămân neclare, însă controlul american asupra rezervelor ar putea avea consecințe importante asupra securității energetice și a pieței globale de petrol pe termen lung.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac Venezuela #Maduro #petrol #SUA

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.