Duminică dimineața, în jurul orei 4:00, ora locală, Statele Unite au lansat atacuri aeriene asupra a trei situri nucleare din Iran. Casa Albă a confirmat operațiunea, fără a preciza ora exactă, dar aceasta a avut loc cu puțin înainte de termenul menționat de companiile aeriene.

În paralel, American Airlines și United Airlines își suspendaseră deja zborurile spre Doha, invocând o situație de securitate instabilă în regiune, semn că decizia SUA era anticipată în cercuri aviatice și diplomatice.

Sâmbătă noapte, la miezul nopții, Departamentul de Stat al SUA a început evacuarea cetățenilor americani din Israel, folosind avioane speciale. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a confirmat inițiativa pe rețeaua X, oferind și recomandări de siguranță pentru cei rămași.

În urma atacurilor americane, Iranul a lansat duminică dimineața un val de rachete balistice asupra Israelului. Autoritățile israeliene au raportat 27 de rachete, în două salve, care au provocat avarii în Tel Aviv, Haifa și în alte locații.

Potrivit IDF, cel puțin 10 locații din Israel au fost lovite. Clădiri rezidențiale s-au prăbușit în Tel Aviv, iar echipele de salvare au raportat 16 persoane rănite, conform Times of Israel. Sirenele de alertă au sunat în centrul și nordul țării, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească.

Pe plan internațional, reacțiile au venit rapid. Liderii din Cuba, Chile, Mexic și Venezuela au condamnat atacurile SUA. Cuba a calificat operațiunea drept o escaladare periculoasă, Chile a criticat ilegalitatea acțiunii, Mexicul a cerut dialog, iar Venezuela a solicitat încetarea ostilităților.

În SUA, decizia președintelui Donald Trump a generat un val de critici din partea Congresului. Parlamentarii Thomas Massie (republican) și Ro Khanna (democrat) au denunțat atacul ca fiind neconstituțional și au cerut votarea unei rezoluții privind limitarea puterilor de război ale președintelui.

Senatorul democrat Tim Kaine a propus o rezoluție similară în Senat, menționând opoziția majorității cetățenilor americani față de un nou conflict în Orientul Mijlociu. El a cerut ca senatorii să voteze deschis dacă susțin sau nu escaladarea militară împotriva Iranului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Israel #SUA

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească, iar autoritățile trebuie să fie pregătite inclusiv pentru atingerea pragului de 40 de lei, avertizează Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluțiilor extrem de volatile de pe piața petrolieră, scrie BANI.MD.

Totodată, Băluțel a adăugat că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.

„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a declarat Băluțel.

Deputatul a subliniat că evoluția prețurilor rămâne greu de anticipat. El a amintit că o situație similară a fost înregistrată în luna martie, când carburanții s-au scumpit timp de câteva săptămâni, după care piața a cunoscut o scădere rapidă.

„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a spus Băluțel.

Acesta a legat presiunile asupra pieței petroliere de situația din Orientul Mijlociu și de problemele privind rutele comerciale din regiunea Mării Roșii, care pot afecta transportul internațional de petrol și produse petroliere, potrivit sursei citate.

Băluțel a atras însă atenția că existența unui mecanism de rambursare a accizelor nu înseamnă automat că agricultorii primesc imediat banii de care au nevoie.

Potrivit acestuia, problema este cu atât mai sensibilă cu cât fermierii au în această perioadă cheltuieli importante pentru lucrările agricole.

„Agricultorilor le trebuie bani acum. Acum are loc recoltarea, acum se face arătura pentru anul viitor, iar peste o săptămână-două trebuie să înceapă și semănatul culturilor de toamnă. Aici este problema: lor le trebuie bani acum”, a declarat președintele Comisiei pentru integrare europeană.