Președintele SUA, Donald Trump, avertizează din nou Iranul în această seară. De data aceasta, tema principală o reprezintă presupusele mine pe care Teheranul le-ar fi amplasat în Strâmtoarea Ormuz, scrie mediafax.ro.

„Dacă Iranul a amplasat mine în Strâmtoarea Ormuz și nu avem rapoarte despre acest lucru, dorim ca acestea să fie îndepărtate IMEDIAT! Dacă, din orice motiv, au fost amplasate mine și acestea nu sunt îndepărtate imediat, consecințele militare pentru Iran vor fi la un nivel nemaivăzut până acum. Dacă, pe de altă parte, vor îndepărta ceea ce s-ar fi putut amplasa, va fi un pas uriaș în direcția corectă!”, a scris Trump pe Truth Social.

Iranul ar fi început să plaseze mine în Strâmtoarea Hormuz, cel mai important punct de legătură energetic din lume, care transportă aproximativ o cincime din totalul țițeiului, potrivit a două persoane familiarizate cu serviciile de informații americane care relatează această problemă, a relatat în această seară și CNN în regim de breaking news.

Activitățile de amplasare a minelor nu sunt încă extinse, câteva zeci fiind amplasate în ultimele zile, au declarat sursele. Însă Iranul încă deține între 80% și 90% din bărcile sale mici și din mine, a declarat una dintre surse, astfel încât forțele sale ar putea amplasa, în mod fezabil, sute de mine pe canal.

Trump cere Israelului să nu mai atace instalațiile petroliere din Iran, după turbulențele masive de pe piețele energetice

În același timp, administrația președintelui american Donald Trump ar fi cerut Israelului să înceteze atacurile asupra depozitelor și instalațiilor energetice ale Iranului, pe fondul turbulențelor generate pe piețele petroliere provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Potrivit unui raport publicat de Axios, solicitarea reprezintă prima încercare a Casei Albe de a impune restricții Israelului de la începutul războiului comun împotriva Iranului, lansat în urmă cu aproximativ zece zile, scrie The Independent.

Conflictul s-a soldat deja cu mii de victime în Iran.

Washingtonul ar fi invocat trei motive pentru această solicitare.

În primul rând, oficialii americani consideră că atacurile asupra infrastructurii energetice afectează populația iraniană și pot slăbi sprijinul intern pentru opoziția față de regim.

În al doilea rând, Donald Trump ar dori să mențină posibilitatea cooperării cu industria petrolieră iraniană după încheierea războiului.

În al treilea rând, Casa Albă se teme că bombardarea instalațiilor petroliere ar putea provoca represalii majore împotriva infrastructurii energetice din întreaga regiune.

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a provocat deja tensiuni semnificative pe piețele energetice, amplificate de închiderea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Israel #razboi #SUA

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.