SUA colaborează cu Moldova și România pentru a crește exporturile de cereale ale Ucrainei pe Dunăre, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat de la Washington, scrie Reuters. Potrivit lui, această (rută) poate aduce o cantitate semnificativă de cereale.

„Căutăm să sprijinim rute alternative: cea mai proeminentă este ruta Dunării. Acest traseu rămâne în apele teritoriale ale NATO. Aşadar, este unul foarte atractiv pentru noi, deoarece se menţine într-un coridor mai sigur”, a declarat oficialul, vorbind sub protecţia anonimatului.

În următoarele săptămâni va avea loc o întâlnire cu românii şi moldovenii pentru a discuta despre maximizarea traseului Dunării, a adăugat sursa citată.

Acordul privind cerealele, intermediat de Turcia şi Organizaţia Naţiunilor Unite în iulie 2022, a permis exportul în siguranţă al cerealelor din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Luna trecută, Moscova a ieşit din acord, acuzând Occidentul că împiedică exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei.

Washingtonul a lucrat, de asemenea, cu Turcia pentru a sprijini eforturile sale de a readuce Rusia în acordul privind cerealele, a adăugat oficialul.

„Nu suntem direct implicaţi în negocieri, dar echipele noastre lucrează îndeaproape cu ONU şi cu turcii în sprijinul încercării de a vedea repornirea acestuia”, a spus sursa.

Turcia încearcă să convingă Rusia să revină la acordul privind cerealele, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan este aşteptat să se deplaseze în curând în Rusia pentru a discuta despre acordul prăbuşit.

#acrod Rusia si Ucraina #Cereale #grau #SUA

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.