Subcomitetul pentru securitate națională, frontieră și afaceri externe va organiza o audiere intitulată „Fenomene anormale neidentificate: implicații asupra securității naționale, siguranței publice și transparenței guvernamentale”.

Termenul de UAP (Unidentified Anomalous Phenomena) înlocuiește în discursul oficial denumirea mult mai cunoscută de OZN într-o încercare de a delimita acțiunile și analizele autorităților și experților de cele ale amatorilor.

Audierea subcomitetului, planificată pe 26 iulie, va analiza relatări directe cu privire la fenomenele anormale neidentificate (UAP) și va evalua transparența și responsabilitatea guvernului federal cu privire la posibilele amenințări ale UAP la adresa securității naționale a SUA

Prin această audiere se încearcă, de asemenea, evidențierea eforturilor făcute de legislativul american pentru a aduce transparență asupra UAP-urilor și se va cere guvernului federal să ofere poporului american informații despre potențiale riscuri pentru siguranța publică și securitatea națională.

„Birocratii de la Pentagon și de la Washington au ținut ascunse aceste informații de zeci de ani și, în sfârșit, vom arunca puțină lumină asupra ei. Aducem martori credibili care pot depune mărturie publică pentru că poporul american merită adevărul. Am terminat cu mușamalizările”, a spus reprezentantul Tim Burchett (R-Tenn.), arată comuniciatul sursei citate.

În 2022, la cererea Congresului, Departamentul Apărării a constituit Biroul de Rezolvare a Anomaliilor pentru toate domeniile (AARO) pentru a investiga toate rapoartele UAP. Un alt motiv pentru audiere îl reprezintă faptul că executivul federal cheltuiește milioane de dolari doar pe examinarea UAP-urilor, dar refuză să facă informațiile publice poporului american, deoarece continuă să declasifice doar anumite videoclipuri și studii privind diferitele incidente UAP, cu puține detalii despre subiect.

„Statu quo-ul din partea guvernului SUA a fost să lase publicul american în întuneric cu privire la informațiile despre UAP, să refuze să răspundă la întrebările adresate de avertizori, să evite îngrijorările americanilor cu privire la posibilele amenințări pe care le prezintă UAP-urile pentru securitatea noastră națională și siguranța publică și implicit la supraclasificare extremă și inutilă. Dacă ultimele luni m-au învățat ceva, este că aceasta este o problemă care contează pentru americani. De asemenea, afectează transparența și responsabilitatea pe care guvernul nostru ar trebui să le acorde oamenilor pe care îi servește. Aștept cu nerăbdare să scot acest subiect la lumină”, a declarat rep. Anna Paulina Luna (R-Fla.), se adaugă în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fenomene #SUA #UAP

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.