Departamentul de Stat din SUA a aprobat solicitarea Australiei de a cumpăra până la 220 de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk pentru a-şi înarma navele din Marină şi submarinele nucleare americane pe care s-a angajat în această săptămână să le cumpere, scrie CNN.

Potrivit unei declaraţii a Agenţiei pentru Cooperare în Securitatea Apărării, acordul va avea un cost de până la 1,3 miliarde de dolari australieni (895 de milioane de dolari americani) şi va include mentenanţă şi sprijin logistic.

”Vânzarea propusă va îmbunătăţi capacitatea Australiei de a interopera cu forţele maritime ale SUA şi ale altor forţe aliate, precum şi capacitatea sa de a contribui la misiuni de interes reciproc”, se arată în declaraţie.

Achiziţia face parte din acordul AUKUS între SUA, Australia şi Marea Britanie, un pact între trei părţi privind împărţirea de tehnologie şi resurse pentru a construi o nouă flotă de submarine cu propulsie nucleară în următoarele două decenii.

În cadrul înţelegerii mai largi, SUA va vinde cel puţin trei submarine de clasa Virginia către Australia. În plus, Australia şi Marea Britanie îşi vor construi propriile flote de submarine cu propulsie nucleară pentru a spori capacităţile aliate din zona Indo-Pacific, unde China îşi construieşte avantaje militare.

Folosite pentru prima dată în Războiul din Golf, în 1991, rachetele Tomahawk zboară la altitudini extrem de joase, la viteze mari, subsonice, şi sunt controlate de mai multe sisteme de ghidare create pentru misiune. Potrivit Marinei SUA, ele pot fi lansate de pe submarine făcute de SUA şi de Marea Britanie, dar şi de pe nave ale Marinei americane.

Până acum, doar Marea Britanie a cumpărat rachete Tomahawk de la SUA, dar recent şi Japonia şi-a anunţat intenţia de a cumpăra sute de rachete care să acopere o distanţă de peste 1.000 de kilometri, pentru a-şi întări capacităţile defensive. Minstrul australian al Apărării, Pat Conroy, a declarat, vineri, postului naţional ABC că rachetele Tomahawk ar putea fi disponibile pentru a fi folosite de Forţele Apărării Australiene înainte de livrarea planificată a primului din cele trei submarine americane de clasa Virginia, în 2033.

Când AUKUS a fost anunţat, în 2021, guvernul australian a afirmat că vrea rachete Tomahawk pentru a echipa distrugătoarele din clasa Hobart ale Marinei Regale Australiene.

”Aceasta face parte din planul guvernului pentru a oferi Forţelor Apărării Australiene cele mai bune capabilităţi posibile, pentru a le oferi o mai mare abilitate de a executa lovituri la distanţă şi a ţine orice potenţial adversar sub control. Aşa promovăm pacea şi stabilitatea, ridicând semne de întrebare în mintea oricărui potenţial adversar”, a declarat Conroy pentru ABC.

Acordul AUKUS, în valoare de mai multe miliarde de dolari, se bucură de sprijinul celor două partide mari din Australia, dar a fost criticat intens în această săptămână de fostul premier laburist Paul Keating.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Keating, care a condus ţara între 1991 şi 1996, a catalogat acordul ”cea mai proastă decizie externă a unui guvern laburist australian” în peste o sută de ani.

”Australia se blochează pentru următoarea jumătate de secol în Asia ca subordonată a Statelor Unite, o putere de la Atlantic”, a arătat el.

Referindu-se la submarine, Keating a susţinut:

”De fapt, nu avem nevoie de ele”, arătând că mai multe submarine cu propulsie diesel-eletrică – o extindere a flotei de submarine de clasa Collins a Australiei – ar fi suficiente pentru a apăra ţărmurile Australiei.

Înţelegerea AUKUS este estimată să coste 245 de miliarde de dolari americani (368 de miliarde de dolari australieni) în 30 de ani.

#Australia #SUA #submarine

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.