Departamentul de Stat din SUA a aprobat solicitarea Australiei de a cumpăra până la 220 de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk pentru a-şi înarma navele din Marină şi submarinele nucleare americane pe care s-a angajat în această săptămână să le cumpere, scrie CNN.

Potrivit unei declaraţii a Agenţiei pentru Cooperare în Securitatea Apărării, acordul va avea un cost de până la 1,3 miliarde de dolari australieni (895 de milioane de dolari americani) şi va include mentenanţă şi sprijin logistic.

”Vânzarea propusă va îmbunătăţi capacitatea Australiei de a interopera cu forţele maritime ale SUA şi ale altor forţe aliate, precum şi capacitatea sa de a contribui la misiuni de interes reciproc”, se arată în declaraţie.

Achiziţia face parte din acordul AUKUS între SUA, Australia şi Marea Britanie, un pact între trei părţi privind împărţirea de tehnologie şi resurse pentru a construi o nouă flotă de submarine cu propulsie nucleară în următoarele două decenii.

În cadrul înţelegerii mai largi, SUA va vinde cel puţin trei submarine de clasa Virginia către Australia. În plus, Australia şi Marea Britanie îşi vor construi propriile flote de submarine cu propulsie nucleară pentru a spori capacităţile aliate din zona Indo-Pacific, unde China îşi construieşte avantaje militare.

Folosite pentru prima dată în Războiul din Golf, în 1991, rachetele Tomahawk zboară la altitudini extrem de joase, la viteze mari, subsonice, şi sunt controlate de mai multe sisteme de ghidare create pentru misiune. Potrivit Marinei SUA, ele pot fi lansate de pe submarine făcute de SUA şi de Marea Britanie, dar şi de pe nave ale Marinei americane.

Până acum, doar Marea Britanie a cumpărat rachete Tomahawk de la SUA, dar recent şi Japonia şi-a anunţat intenţia de a cumpăra sute de rachete care să acopere o distanţă de peste 1.000 de kilometri, pentru a-şi întări capacităţile defensive. Minstrul australian al Apărării, Pat Conroy, a declarat, vineri, postului naţional ABC că rachetele Tomahawk ar putea fi disponibile pentru a fi folosite de Forţele Apărării Australiene înainte de livrarea planificată a primului din cele trei submarine americane de clasa Virginia, în 2033.

Când AUKUS a fost anunţat, în 2021, guvernul australian a afirmat că vrea rachete Tomahawk pentru a echipa distrugătoarele din clasa Hobart ale Marinei Regale Australiene.

”Aceasta face parte din planul guvernului pentru a oferi Forţelor Apărării Australiene cele mai bune capabilităţi posibile, pentru a le oferi o mai mare abilitate de a executa lovituri la distanţă şi a ţine orice potenţial adversar sub control. Aşa promovăm pacea şi stabilitatea, ridicând semne de întrebare în mintea oricărui potenţial adversar”, a declarat Conroy pentru ABC.

Acordul AUKUS, în valoare de mai multe miliarde de dolari, se bucură de sprijinul celor două partide mari din Australia, dar a fost criticat intens în această săptămână de fostul premier laburist Paul Keating.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Keating, care a condus ţara între 1991 şi 1996, a catalogat acordul ”cea mai proastă decizie externă a unui guvern laburist australian” în peste o sută de ani.

”Australia se blochează pentru următoarea jumătate de secol în Asia ca subordonată a Statelor Unite, o putere de la Atlantic”, a arătat el.

Referindu-se la submarine, Keating a susţinut:

”De fapt, nu avem nevoie de ele”, arătând că mai multe submarine cu propulsie diesel-eletrică – o extindere a flotei de submarine de clasa Collins a Australiei – ar fi suficiente pentru a apăra ţărmurile Australiei.

Înţelegerea AUKUS este estimată să coste 245 de miliarde de dolari americani (368 de miliarde de dolari australieni) în 30 de ani.

#Australia #SUA #submarine

Densitatea osoasă poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, după menopauză, dar și în cazul persoanelor care nu fac suficiente exerciții de forță. Ceea ce se știe mai puțin este că și anumite medicamente pot fragiliza oasele și pot crește riscul de fracturi, scrie hotnews.ro.

Osteoporoza, afecțiunea asociată cu scăderea densității osoase și un risc crescut de fracturi, frecvent întâlnită la femeile de peste 50 de ani, poate apărea și la persoane mai tinere, inclusiv ca urmare a administrării anumitor medicamente. Unele tratamente pot accelera pierderea de masă osoasă, pot afecta formarea de os nou sau pot modifica absorbția și metabolismul calciului și al vitaminei D.

Este important să cunoaștem acest efect secundar al unor medicamente și să monitorizăm sănătatea oaselor pe parcursul tratamentului. „Atunci când înțelegem consecințele pe care un medicament le are asupra sistemului osos, putem lua măsuri concrete pentru a ne proteja sănătatea oaselor, continuând în același timp o terapie care poate fi salvatoare de vieți”, explică Natasha Trentacosta, chirurg ortoped la Cedars-Sinai în Los Angeles, citată de publicația americană „The Washington Post”.

Corticosteroizii orali scad inflamația, dar și densitatea osoasă

Corticosteroizii, cum este de pildă prednisonul, sunt utilizați pentru a reduce inflamația din corp. Sunt prescriși pentru mai multe patologii, mai ales autoimune, de exemplu lupus, dar și pentru astm, alergii severe sau afecțiuni musculoscheletale cum ar fi tendinita.

Corticosteroizii pot afecta sănătatea oaselor prin mai multe mecanisme. Aceștia favorizează resorbția osoasă, procesul prin care țesutul osos este descompus, și reduc activitatea celulelor responsabile de formarea osului nou. De asemenea, pot influența metabolismul calciului. În cazul administrării prelungite, aceste modificări pot duce la osteoporoză indusă de glucocorticoizi.

Riscul de fracturi crește odată cu doza și durata tratamentului, iar pierderea de masă osoasă poate începe încă din primele luni. Potrivit ghidului Colegiului American de Reumatologie, persoanele care urmează un tratament cu corticosteroizi în doze de cel puțin 2,5 mg de prednison pe zi sau echivalent, pentru mai mult de trei luni, ar trebui să beneficieze de o evaluare a riscului de fractură. Aceasta poate include măsurarea densității osoase prin osteodensitometrie DEXA, astfel încât medicul să poată recomanda din timp măsuri de prevenție.

Antidepresivele folosite și pentru anxietate, asociate cu un risc mai mare de fracturi

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente prescrise frecvent pentru depresie și tulburări de anxietate, au fost asociați în unele studii cu o densitate osoasă mai scăzută și cu un risc crescut de fracturi.

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca serotonina să influențeze activitatea celulelor implicate în formarea și remodelarea țesutului osos. Totuși, nu este clar în ce măsură riscul observat este determinat de medicamente sau de alți factori asociați depresiei și stării generale de sănătate.

Medicamentele antiepileptice

Medicația antiepileptică, respectiv cu unele anticonvulsivante, este prescrisă în special pentru a preveni declanșarea crizelor, dar sunt situații în care medicii le recomandă pentru tulburare bipolară sau migrene.

În special antiepilepticele utilizate de mai mult timp pot influența metabolismul vitaminei D și al calciului. Fenobarbitalul, fenitoina și carbamazepina se numără printre tratamentele asociate cu un risc crescut de pierdere a masei osoase. Efectele nu sunt însă identice pentru toate anticonvulsivantele, iar riscul depinde inclusiv de durata administrării și de alți factori individuali.

Tratamentul pentru cancer de prostată

Terapia de privare de androgeni, folosită în tratarea cancerului de prostată, are rolul de a scădea nivelul de testosteron, hormonul care „hrănește” celulele canceroase. Chiar dacă acțiunea medicamentelor inhibă dezvoltarea tumorilor, scăderea nivelului de testosteron din sânge poate duce la scăderea densității oaselor, riscul de fracturi fiind crescut.

Din acest motiv, ghidurile medicale recomandă evaluarea densității osoase înaintea începerii tratamentului de lungă durată și monitorizarea sănătății oaselor pe parcursul terapiei. În funcție de riscul individual de fractură, medicul poate recomanda și tratamente pentru prevenirea pierderii de masă osoasă.

Tratamentul pentru cancerul de sân

Inhibitorii de aromatază, cum sunt anastrozolul, letrozolul sau exemestanul, folosiți în tratarea cancerului de sân, pot scădea densitatea osoasă și pot crește riscul de fracturi osoase. De regulă, sunt recomandați pe o perioadă îndelungată, care se întinde de la 5 la 10 ani, durata tratamentului depinzând de tipul specific de cancer și de particularitățile pacientelor.

Aceste medicamente blochează acțiunea aromatazei, o enzimă implicată în producerea estrogenului. Scăderea nivelului acestui hormon poate accelera pierderea de masă osoasă, în special la femeile aflate la postmenopauză, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Riscul variază însă de la o pacientă la alta și depinde inclusiv de densitatea osoasă inițială și de durata tratamentului.

Potrivit studiilor, cu cât tratamentul este mai lung, cu atât riscurile pentru pacientă sunt mai mari. În cazul femeilor care sunt deja la postmenopauză riscurile sunt considerabil crescute, arată cercetările.

Ce pot face persoanele care iau medicamente cu efect nociv pentru oase

Unele medicamente pot crește, într-adevăr, riscul de osteoporoză, iar pacienții care urmează astfel de tratamente trebuie să-și monitorizeze mai bine sănătatea osoasă. Medicii recomandă evaluarea riscului de fractură, mai ales în cazul tratamentelor de lungă durată. În funcție de vârstă, istoricul medical și medicamentele administrate, poate fi necesară o osteodensitometrie DEXA, investigație care măsoară densitatea minerală osoasă și ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut de fracturi.

Exercițiile fizice care solicită oasele, inclusiv antrenamentele de forță, aportul adecvat de calciu și de vitamina D, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea sănătății osoase. În cazul persoanelor cu risc crescut, medicul poate recomanda și tratamente specifice pentru prevenirea fracturilor.