Secretarul de Stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul rămâne pregătit să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina, după ce armata rusă a lansat un atac de amploare asupra Kievului în noaptea de 24 mai, scrie Digi24.

Declarațiile oficialului american vin la scurt timp după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că au existat „progrese nesemnificative” în negocierile cu Statele Unite privind extinderea producției de sisteme de apărare antirachetă.

„Statele Unite sunt pregătite şi dispuse să facă tot ce le stă în putinţă pentru a facilita încetarea acestui război şi sperăm că ocazia se va ivi la un moment dat”, le-a declarat Rubio jurnaliştilor în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuţie telefonică purtată cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

În paralel, Rusia i-a avertizat luni pe cetățenii străini aflați în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înaintea unor noi bombardamente care ar urma să vizeze centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare din capitala ucraineană.

Marco Rubio a precizat că avertismentul transmis de Moscova a fost adresat „tuturor ambasadelor”, nu doar ambasadei Statelor Unite.

În acest context, în discursul său de seară, Volodimir Zelenski a subliniat că nu observă progrese în relația cu Washingtonul în ceea ce privește dezvoltarea capacităților antibalistice pentru Ucraina.

„În ceea ce privește apărarea cerului, discutăm acest subiect cu toți partenerii noștri. Din păcate, de mult timp nu există progrese în relația cu America privind extinderea producției de capacități antibalistice. Încercăm să accelerăm în Europa producția propriilor capacități antibalistice pe continent, în cantități suficiente”, a subliniat liderul de la Kiev.

Totodată, președintele ucrainean a afirmat că dialogul cu Statele Unite va continua, în timp ce a mulțumit președintelui Franței, Emmanuel Macron, precum și partenerilor implicați în dezvoltarea sistemelor de apărare aeriană.

„Vreau să-i mulțumesc lui Emmanuel și tuturor partenerilor care sunt gata să accelereze această activitate împreună cu noi. Vom continua dialogul cu Statele Unite privind posibilitatea lor de a sprijini Ucraina – apărarea vieții aici și capacitatea noastră, ulterior, de a contribui la apărarea vieții și pentru alte națiuni, cele care au cu adevărat nevoie de acest lucru”, a conchis președintele Ucrainei.

Amintim că pe 23 ianuarie a avut loc începutul negocierilor de pace în format trilateral SUA-Ucraina-Rusia, desfășurate la Abu Dhabi. Discuțiile privind un posibil acord de pace, în cadrul cărora Statele Unite acționează ca principal mediator, au fost puse pe pauză în contextul conflictului din Iran.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zi decisivă la Abu Dhabi: Rusia, Ucraina și SUA, față în față la negocieri

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.