Secretarul de Stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul rămâne pregătit să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina, după ce armata rusă a lansat un atac de amploare asupra Kievului în noaptea de 24 mai, scrie Digi24.

Declarațiile oficialului american vin la scurt timp după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că au existat „progrese nesemnificative” în negocierile cu Statele Unite privind extinderea producției de sisteme de apărare antirachetă.

„Statele Unite sunt pregătite şi dispuse să facă tot ce le stă în putinţă pentru a facilita încetarea acestui război şi sperăm că ocazia se va ivi la un moment dat”, le-a declarat Rubio jurnaliştilor în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuţie telefonică purtată cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

În paralel, Rusia i-a avertizat luni pe cetățenii străini aflați în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înaintea unor noi bombardamente care ar urma să vizeze centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare din capitala ucraineană.

Marco Rubio a precizat că avertismentul transmis de Moscova a fost adresat „tuturor ambasadelor”, nu doar ambasadei Statelor Unite.

În acest context, în discursul său de seară, Volodimir Zelenski a subliniat că nu observă progrese în relația cu Washingtonul în ceea ce privește dezvoltarea capacităților antibalistice pentru Ucraina.

„În ceea ce privește apărarea cerului, discutăm acest subiect cu toți partenerii noștri. Din păcate, de mult timp nu există progrese în relația cu America privind extinderea producției de capacități antibalistice. Încercăm să accelerăm în Europa producția propriilor capacități antibalistice pe continent, în cantități suficiente”, a subliniat liderul de la Kiev.

Totodată, președintele ucrainean a afirmat că dialogul cu Statele Unite va continua, în timp ce a mulțumit președintelui Franței, Emmanuel Macron, precum și partenerilor implicați în dezvoltarea sistemelor de apărare aeriană.

„Vreau să-i mulțumesc lui Emmanuel și tuturor partenerilor care sunt gata să accelereze această activitate împreună cu noi. Vom continua dialogul cu Statele Unite privind posibilitatea lor de a sprijini Ucraina – apărarea vieții aici și capacitatea noastră, ulterior, de a contribui la apărarea vieții și pentru alte națiuni, cele care au cu adevărat nevoie de acest lucru”, a conchis președintele Ucrainei.

Amintim că pe 23 ianuarie a avut loc începutul negocierilor de pace în format trilateral SUA-Ucraina-Rusia, desfășurate la Abu Dhabi. Discuțiile privind un posibil acord de pace, în cadrul cărora Statele Unite acționează ca principal mediator, au fost puse pe pauză în contextul conflictului din Iran.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zi decisivă la Abu Dhabi: Rusia, Ucraina și SUA, față în față la negocieri

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.