Statele Unite ale Americii au decis să nu se alăture declarației comune a Grupului celor Șapte (G7), care urma să condamne atacul rusesc asupra orașului Sumî, potrivit unui articol publicat de Bloomberg, ce citează surse familiare cu corespondența diplomatică dintre statele membre.

Administrația președintelui american Donald Trump a informat aliații din G7 că nu va susține textul propus de declarație, argumentând că Washingtonul dorește să mențină „spațiul necesar pentru negocieri de pace”.

Canada, care deține în prezent președinția rotativă a G7, a transmis celorlalte state-membre că, fără susținerea Statelor Unite, emiterea unei declarații comune nu este posibilă. Potrivit Bloomberg, proiectul de declarație califica atacul asupra Sumî drept o dovadă a intenției Rusiei de a continua ostilitățile în Ucraina. Documentul nu a fost însă oficializat din cauza opoziției americane.

Atacul a avut loc pe 13 aprilie, când două rachete „Iskander-M” au lovit orașul ucrainean Sumî. Ministerul rus al Apărării a declarat că ținta vizată a fost un punct de întâlnire al comandanților ucraineni ai grupului tactic „Seversk”, iar în urma loviturii ar fi fost eliminați peste 60 de militari ucraineni.

Autoritățile locale ucrainene au anunțat însă un bilanț diferit: 35 de persoane au murit și alte 125 au fost rănite în atac. Printre victime se numără și colonelul Iuri Iula, fost adjunct al comandantului Brigăzii 26 Artilerie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o „reacție fermă din partea comunității internaționale”, iar lideri din mai multe țări, printre care președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au condamnat atacul și au cerut Rusiei o încetare totală a focului. Macron a criticat și lipsa de cooperare a Moscovei cu eforturile diplomatice inițiate de președintele Trump. Acesta din urmă a declarat presei că atacul a fost „oribil” și că i s-a transmis că „a fost o greșeală”.

În Ucraina, atacul a generat și o controversă internă. Primarul orașului Konotop, Artem Semenihin, l-a acuzat pe șeful administrației militare din Sumî, Volodimir Artiuh, pentru organizarea unei ceremonii de decorare a militarilor, care ar fi putut contribui la identificarea țintei. Artiuh a recunoscut că evenimentul a avut loc, dar a negat că l-ar fi organizat. În urma criticilor, inclusiv din partea deputatei Mariana Bezuhla, președintele Zelenski a decis demiterea lui Artiuh pe 15 aprilie, decizie susținută și de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#G7 #SUA #Sumî #Ucraina

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.