Statele Unite ale Americii au decis să nu se alăture declarației comune a Grupului celor Șapte (G7), care urma să condamne atacul rusesc asupra orașului Sumî, potrivit unui articol publicat de Bloomberg, ce citează surse familiare cu corespondența diplomatică dintre statele membre.

Administrația președintelui american Donald Trump a informat aliații din G7 că nu va susține textul propus de declarație, argumentând că Washingtonul dorește să mențină „spațiul necesar pentru negocieri de pace”.

Canada, care deține în prezent președinția rotativă a G7, a transmis celorlalte state-membre că, fără susținerea Statelor Unite, emiterea unei declarații comune nu este posibilă. Potrivit Bloomberg, proiectul de declarație califica atacul asupra Sumî drept o dovadă a intenției Rusiei de a continua ostilitățile în Ucraina. Documentul nu a fost însă oficializat din cauza opoziției americane.

Atacul a avut loc pe 13 aprilie, când două rachete „Iskander-M” au lovit orașul ucrainean Sumî. Ministerul rus al Apărării a declarat că ținta vizată a fost un punct de întâlnire al comandanților ucraineni ai grupului tactic „Seversk”, iar în urma loviturii ar fi fost eliminați peste 60 de militari ucraineni.

Autoritățile locale ucrainene au anunțat însă un bilanț diferit: 35 de persoane au murit și alte 125 au fost rănite în atac. Printre victime se numără și colonelul Iuri Iula, fost adjunct al comandantului Brigăzii 26 Artilerie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut o „reacție fermă din partea comunității internaționale”, iar lideri din mai multe țări, printre care președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au condamnat atacul și au cerut Rusiei o încetare totală a focului. Macron a criticat și lipsa de cooperare a Moscovei cu eforturile diplomatice inițiate de președintele Trump. Acesta din urmă a declarat presei că atacul a fost „oribil” și că i s-a transmis că „a fost o greșeală”.

În Ucraina, atacul a generat și o controversă internă. Primarul orașului Konotop, Artem Semenihin, l-a acuzat pe șeful administrației militare din Sumî, Volodimir Artiuh, pentru organizarea unei ceremonii de decorare a militarilor, care ar fi putut contribui la identificarea țintei. Artiuh a recunoscut că evenimentul a avut loc, dar a negat că l-ar fi organizat. În urma criticilor, inclusiv din partea deputatei Mariana Bezuhla, președintele Zelenski a decis demiterea lui Artiuh pe 15 aprilie, decizie susținută și de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#G7 #SUA #Sumî #Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține miercuri, 16 septembrie, discursul privind Starea Uniunii Europene, unul dintre cele mai importante momente politice ale anului la Bruxelles. Printre principalele teme se numără războiul din Ucraina, folosirea activelor rusești înghețate, migrația, extinderea UE, schimbările climatice și relația cu China, transmite antena3.ro.

Unul dintre cele mai controversate anunțuri ar putea viza interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale la nivelul întregii Uniuni Europene. Propunerea este pregătită de mai mult timp și ar urma să fie inclusă în „EU Kids Act”, pe care Comisia Europeană intenționează să-l prezinte joi. Rămâne însă de stabilit vârsta minimă pentru accesul la aceste platforme.

Ucraina va ocupa, de asemenea, un loc important în discurs. Bruxelles-ul analizează modalități de utilizare a activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Kievului, în condițiile deficitului bugetar uriaș cu care se confruntă Ucraina. Von der Leyen este așteptată să reafirme sprijinul UE pentru Ucraina și ar putea anunța un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Pe agenda europeană se află și înăsprirea politicii privind migrația ilegală. Printre măsurile discutate se numără suspendarea temporară a regulilor de azil în cazul unor sosiri masive, consolidarea Frontex și acordarea unui rol mai important agenției în deportarea migranților aflați ilegal în UE. În ceea ce privește extinderea Uniunii Europene, Moldova și Ucraina sunt menționate printre statele care înregistrează progrese pe calea aderării, alături de Muntenegru și Albania. Comisia Europeană urmează să prezinte la sfârșitul lunii o evaluare a politicii de pre-extindere.

Von der Leyen ar putea aborda și reformarea modului de funcționare a UE, inclusiv reducerea domeniilor în care deciziile necesită unanimitate și chiar renunțarea la principiul potrivit căruia fiecare stat membru are câte un comisar european. Pe partea climatică, șefa Comisiei Europene este așteptată să pună accent pe securitatea energetică, electrificare, rețele, energia regenerabilă și energia nucleară, dar și pe adaptarea Europei la fenomene extreme precum seceta, incendiile și inundațiile.

Un alt subiect va fi relația cu China, în contextul deficitului comercial record al UE și al discuțiilor privind protejarea industriei europene. La discurs va participa în calitate de invitat special și premierul Canadei, Mark Carney, care și-a exprimat dorința pentru o „alianță unică cu Uniunea Europeană”.