Statele Unite au anunţat astăzi un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei de această dată în valoare de 150 de milioane de dolari şi care cuprinde, printre altele, echipamente de apărare antiaeriană şi tancurile Abrams deja promise, scrie Agerpres.

„Forţele ucrainene luptă curajos pentru a recupera teritoriul ocupat de Rusia, iar acest ajutor suplimentar le va ajuta să continue să înainteze”, a afirmat într-un comunicat secretarul de stat american Antony Blinken, adăugând că adminstraţia preşedintelui Joe Biden va colabora în continuare cu Congresul şi cu cele circa 50 de ţări aliate pentru ca Ucraina să primească tot ce-i trebuie.

Noul pachet de ajutor militar cuprinde o baterie antiaeriană Patriot, 12 sisteme antiaeriene NASAMS, 31 de tancuri Abrams, 20 de elicoptere (ruseşti) Mi-17, rachete antitanc Javelin, muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete, peste două milioane de unităţi de muniţie de calibru mic şi uniforme militare pentru vreme rece, plus alte muniţii şi echipamente.

Odată cu acest nou pachet ajutorul militar oferit de SUA Ucrainei de când Rusia a atacat această ţară în februarie 2022 a ajuns la 43,9 miliarde de dolari. Însă bugetul aprobat anul trecut de Congresul american pentru Ucraina este aproape de epuizare, în timp ce republicanii, majoritari în Camera Reprezentanţilor, se arată tot mai reticenţi faţă de noi astfel de ajutoare.

Pentru a depăşi un posibil blocaj în urma acestor reticenţe ale republicanilor, preşedintele Biden a cerut săptămâna trecută Congresului un pachet de ajutor comun pentru Ucraina şi Israel, respectiv 61,4 miliarde de dolari pentru Ucraina şi 14,3 miliarde de dolari pentru Israel, mizând pe faptul că sprijinul unanim în Congres faţă de Israel va face să treacă în acest mod şi ajutorul pentru Ucraina.

#ajutor #ajutor militar SUA #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.