Curs valutar
  • EUR
    20.2078
    0%
  • USD
    17.7706
    0%
  • RUB
    0.2090
    0%
  • RON
    3.8288
    0%
  • UAH
    0.3950
    0%

Toate știrile

27 septembrie 2026

SUA pregătesc o măsură fără precedent: Sute de mii vize turistice și de afaceri ar putea fi revocate

25 Aug. 2026, 10:29
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
25 Aug. 2026, 10:29 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Guvernul SUA intenționează să revoce vizele turistice și de afaceri ale miilor de persoane care, după obținerea acestor permise și după ce au intrat în țară, au depus cereri de azil, informează marți EFE.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Piggott, a confirmat planul într-un mesaj transmis către EFE.

”Ne coordonăm cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru a identifica și revoca vizele de non-migranți ale cetățenilor străini care au venit în Statele Unite pretinzând că sunt vizitatori temporari, dar care apoi au solicitat azil pentru a rămâne aici permanent”, a explicat Piggott în mesaj, transmite Agerpres.

 

”Aceste tipuri de vize sunt emise cu înțelegerea clară că sunt destinate celor care intenționează să se întoarcă în țara lor de origine. Obținerea unei vize pentru a solicita azil este o fraudă, ceea ce reprezintă motiv de revocare a vizei”, a adăugat oficialul american în mesaj, în care a subliniat totodată mesajul promovat de administrația președintelui Donald Trump, și anume că o viză americană ”este un privilegiu, nu un drept”.

Planul ar afecta vizele B1 și B2, emise pentru călătorii în scop de afaceri și respectiv turism.

Declarațiile lui Piggott vin după ce agenția Associated Press – care cita ca surse documente de la Departamentul de Stat și doi oficiali americani – a relatat că acest plan ar putea afecta până la 200.000 de străini care au solicitat sau sunt în curs de a solicita azil în Statele Unite începând din 2016, o măsură care, dacă va fi implementată, ar reprezenta cea mai mare campanie de revocare de vize din istoria țării.

Revocările vizelor nu ar duce neapărat la deportarea imediată, potrivit AP, citată de Reuters.

Majoritatea celor cu dosare de azil în curs de analiză ar fi reîncadrați într-o altă categorie, dar și-ar pierde statutul de călători în scop de afaceri sau de turism, se arată în relatarea AP.

Luni, secretarul de stat adjunct Christopher Landau a postat pe platforma X că sistemul american de imigrație ”a fost mult timp inundat de cereri de azil frivole”.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat la începutul acestei luni că a revocat peste 175.000 de vize ale unor cetățeni străini în timpul administrației Trump, amintește Reuters.

Ca parte a campaniei sale de deportare a milioane de imigranți de la revenirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, guvernul SUA a crescut progresiv restricțiile pentru solicitanții tuturor tipurilor de vize, cu scopul – potrivit oficialilor americani – de a îmbunătăți securitatea internă.

Grupurile pentru drepturile omului spun că aceste măsuri au încălcat libertatea de exprimare și drepturile la un proces echitabil și au creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la profilarea rasială, potrivit Reuters.

Separat, administrația Trump intenționează să adauge o nouă taxă de 103.265 de dolari la programul de vize H-1B, care se aplică lucrătorilor angajați în Statele Unite, la câteva luni după ce un judecător federal a anulat încercarea anterioară a guvernului SUA de a impune o taxă de 100.000 de dolari în momentul solicitării acestui tip de viză, potrivit unui document al Departamentului pentru Securitate Internă, accesat de EFE luni.

În propunerea de regulament publicată luni, administrația a declarat că taxa va fi folosită pentru ‘recuperarea’ costurilor de funcționare a sistemului de imigrare și va încuraja companiile să angajeze lucrători americani și să îi plătească mai mult.

Propunerea nu este definitivă, iar procesul ar putea dura luni de zile până când va fi oficializat, mai ales dacă se confruntă cu contestații legale, potrivit CNN.

Vizele H-1B permit profesioniștilor străini să caute de lucru în profesii considerate mai specializate. Solicitanții trebuie să dețină o diplomă de licență sau un echivalent similar, iar viza este valabilă trei ani și poate fi reînnoită pentru încă trei ani.

Economiștii au susținut că programul permite companiilor americane să își mențină competitivitatea și să își dezvolte afacerile, creând mai multe locuri de muncă. Legea americană permite emiterea a 65.000 de vize H-1B anual, alte 20.000 fiind rezervate persoanelor care dețin diplome de la instituții de învățământ superior americane.

Administrația Trump a insistat că programul este utilizat în exces și împiedică companiile să angajeze lucrători americani.

Vicepreședintele american JD Vance a lăudat luni, într-o postare pe platforma X, noua taxă propusă. ”Dacă o corporație americană are nevoie de lucrători, ar trebui să angajeze și să instruiască americani”, a scris el.

Încercarea administrației de a impune o taxă consistentă pentru vizele H-1B datează din septembrie 2025, când Trump, încercând să limiteze programul, a semnat un ordin executiv prin care impunea o taxă de 100.000 de dolari. Taxa era anterior de aproximativ 3.000 de dolari.

Trump a suferit un eșec legal în iunie, când judecătorul districtual american Leo Sorokin a respins taxa. Judecătorul a constatat că președintele nu avea autoritatea de a impune noua politică și că numai Congresul avea atribuții de a modifica politica federală de imigrare pentru a include o astfel de cerință, pe care Sorokin o considera o taxă.

”Președintele nu avea nicio putere sau autoritate delegată de a impune o taxă pentru vizele H-1B”, a scris Sorokin, numit de fostul președinte Barack Obama.

EFE amintește că aceste vize sunt comune în sectoarele tehnologiei și ingineriei, iar cererea depășește de obicei oferta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Summer Fest 2026 a adunat peste 23.000 de vizitatori, alături de Orange Moldova în calitate de Partener Oficial
Summer Fest 2026 a adunat peste 23.000 de vizitatori, alături de Orange Moldova în calitate de Partener Oficial
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
27 Sept. 2026, 13:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
27 Sept. 2026, 13:00 // Slider //  Ana Panaguța

Extinderea agresiunii ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, a schimbat nu doar arhitectura de securitate din regiune, ci și relația dintre cele două state aflate în imediata vecinătate a războiului. Pentru Republica Moldova și Ucraina, problemele care țineau de vecinătate, energie, infrastructură sau frontieră au început să fie privite tot mai mult prin prisma securității comune.

Pentru o perioadă îndelungată, Ucraina a avut o abordare pragmatică față de regiunea transnistreană și față de Rusia, inclusiv prin rolul de mediator în negocieri. După 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a susținut formațiunile separatiste din estul Ucrainei, perspectiva Kievului asupra conflictelor separatiste s-a schimbat. Experiența proprie a făcut mai clar riscul pe care îl pot reprezenta asemenea conflicte pentru suveranitatea și capacitatea de decizie a unui stat.

În paralel, agenda bilaterală a inclus probleme legate de frontieră, circulația persoanelor și bunurilor, contrabanda, infrastructură și energie. După 2022, acestea au început să fie analizate și din perspectiva reducerii vulnerabilităților față de Rusia, inclusiv în raport cu regiunea transnistreană.

După 24 februarie 2022, multe dintre dosarele vechi ale relației moldo-ucrainene au căpătat o miză nouă. Energia, infrastructura, transportul și frontiera au devenit parte a unei ecuații de securitate în care o vulnerabilitate a unuia dintre state poate afecta direct și celălalt stat.

Cooperarea trece la nivel practic

Primele luni ale invaziei au pus cele două state în fața unor probleme concrete. Una dintre cele mai vizibile a fost gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. Republica Moldova a devenit unul dintre cele mai importante state-gazdă din regiune, ceea ce a presupus mobilizarea mecanismelor de protecție civilă și socială.

În același timp, războiul a împins relația bilaterală spre domenii care anterior evoluau mai lent: cooperarea tehnico-militară, securitatea energetică, infrastructura și transporturile. În februarie 2026, Chișinăul a reluat demersurile pentru negocierea unui nou acord de cooperare tehnico-militară.

Energia este un alt domeniu în care interdependența a devenit mai evidentă. Cele două state au urmărit consolidarea rezilienței sistemelor energetice, inclusiv prin funcționarea în raport cu rețeaua europeană ENTSO-E, dezvoltarea infrastructurii de tranzit și proiecte comune. Pentru Republica Moldova, reducerea vulnerabilităților energetice a devenit cu atât mai urgentă cu cât războiul a demonstrat cât de ușor poate fi transformată infrastructura energetică  într-un instrument de presiune.

Poziționarea Republicii Moldova ca nod de tranzit și logistic regional a devenit, în acest context, mai importantă. Infrastructura moldovenească este folosită pentru transportul resurselor și produselor către și dinspre Ucraina, iar mecanismele de tranzit pentru produsele agricole ucrainene au fost adaptate în funcție de evoluția războiului și a infrastructurii disponibile.

Relația bilaterală este completată de cooperarea cu România. Dialogul trilateral a pornit de la dosare punctuale, în special energie și politică externă, dar a căpătat treptat o dimensiune mai largă, inclusiv prin implicarea celor trei președinți.

Apropierea dintre cele două state aduce însă și probleme mai dificile. Una dintre ele este gestionarea resurselor de apă, în special a râului Nistru. Atacurile asupra infrastructurii energetice și hidrotehnice ucrainene, modul de utilizare a resurselor de apă și viitoarele proiecte de reconstrucție pot avea efecte directe asupra Republicii Moldova și a comunităților din regiunea Odesa.

Europa devine și o miză de securitate

Războiul a accelerat apropierea europeană a celor două state. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după începutul invaziei, iar Republica Moldova a urmat același drum. În iunie 2022, ambele au primit statutul de țară candidată și au început ulterior negocierile de aderare.

Pentru Chișinău și Kiev, integrarea europeană a căpătat astfel o semnificație care depășește economia și reformarea instituțiilor. UE este privită și ca un spațiu de stabilitate și reziliență, capabil să reducă vulnerabilitățile externe. Parcursul european a devenit parte a răspunsului strategic la noul mediu de securitate.

Ucraina a criticat, în anumite momente, ceea ce a perceput drept folosirea de către Republica Moldova a contextului creat de agresiunea rusă pentru accelerarea propriului parcurs european. În același timp, dimensiunea Ucrainei și impactul eventualei sale aderări asupra economiei europene fac ca negocierile Kievului să fie diferite de cele ale Chișinăului.

Cele două parcursuri pot fi, în anumite privințe, concurente. Dar războiul a făcut mai greu de ignorat o realitate strategică: stabilitatea Republicii Moldova este importantă pentru securitatea Ucrainei, iar stabilitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea Republicii Moldova.

Viitorul cooperării moldo-ucrainene

După 24 februarie 2022, apropierea dintre Chișinău și Kiev nu mai poate fi explicată doar prin solidaritatea față de o țară aflată în război. S-a conturat o interdependență de securitate care include energia, infrastructura, transporturile, protecția civilă, mediul, frontiera și cooperarea instituțională.

Vulnerabilitatea unuia dintre state poate produce efecte directe asupra celuilalt. Un atac asupra infrastructurii ucrainene poate afecta Republica Moldova prin energie, transport sau mediu. O problemă de securitate în regiunea transnistreană poate avea consecințe pentru Ucraina. Instabilitatea politică sau economică din oricare dintre cele două țări poate complica integrarea europeană.

Apropierea nu elimină însă dosarele sensibile. Dimpotrivă, pe măsură ce cooperarea se extinde, vor apărea negocieri mai complicate privind apa, infrastructura, conectivitatea, comerțul sau ritmul integrării europene. Gestionarea acestora va testa relația bilaterală mai mult decât momentele de solidaritate produse de război.

Pentru a rămâne sustenabil, parteneriatul moldo-ucrainean va trebui să fie pragmatic, predictibil și bazat pe respectarea intereselor ambelor state. Solidaritatea creată de război este un punct de pornire important. Pe termen lung însă, relația va depinde de capacitatea Chișinăului și Kievului de a transforma această solidaritate într-o cooperare instituționalizată, echilibrată și orientată spre obiective comune de securitate și integrare europeană.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de experta Angela Grămadă (pag. 12), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Summer Fest 2026 a adunat peste 23.000 de vizitatori, alături de Orange Moldova în calitate de Partener Oficial
Summer Fest 2026 a adunat peste 23.000 de vizitatori, alături de Orange Moldova în calitate de Partener Oficial
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre