Planul propus de Statele Unite pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina a fost modificat substanțial în urma negocierilor de la Geneva. Documentul, inițial alcătuit din 28 de puncte, a fost redus la 19 puncte, transmite Digi24.ro, citând surse ale Financial Times.

Reacția Moscovei a venit prin președintele rus Vladimir Putin, care a discutat telefonic cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, în această după-amiază. În convorbire, Putin a afirmat că versiunea inițială a planului în 28 de puncte reprezintă „o bază bună pentru discuții”.

Potrivit unui comunicat al președinției ruse, „Vladimir Putin a semnalat că aceste propuneri, în versiunea pe care a primit-o, sunt în conformitate cu discuţiile desfăşurate la summitul ruso-american din Alaska şi, în principiu, ar putea pune bazele unei soluţionări paşnice durabile” a conflictului din Ucraina.

Această declarație reprezintă prima poziție oficială a Moscovei cu privire la planul american inițial, după ce Kremlinul confirmase anterior doar primirea documentului.

Între timp, Kievul și susținătorii săi europeni au respins prima variantă a planului. În urma negocierilor de duminică de la Geneva, SUA și Ucraina au anunțat într-o declarație comună elaborarea „unui cadru de pace actualizat și îmbunătățit”, fără detalii suplimentare despre modificările acceptate.

Consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat luni că Rusia respinge modificările propuse de europeni. „Am aflat în dimineaţa aceasta despre planul european, care, la prima vedere, este total neconstructiv, nu ne convine”, a afirmat oficialul.

Ușakov a menționat totodată că „nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului” american inițial sunt „destul de acceptabile”, în timp ce altele necesită discuții suplimentare.

Versiunea inițială a planului SUA prevedea ca Ucraina să cedeze complet regiunea Donbas, care ar fi recunoscută de facto ca fiind rusească, la fel ca și peninsula Crimeea. Zonele din Donbas aflate în prezent sub control ucrainean ar urma să devină teritorii tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite provizoriu pe linia actuală a frontului.

În schimb, Rusia ar urma să se retragă din zone ocupate în provinciile Dnipropetrovsk și Harikov. Kievul și aliații europeni resping însă ideea cedării unor teritorii necontrolate de Rusia și insistă ca negocierile să plece de la situația actuală a frontului.

Planul american mai include limitarea forțelor armate ucrainene la 600.000 de soldați, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea oficială a aspirației de aderare la NATO, prin includerea neutralității în Constituție. Europenii solicită un plafon de 800.000 de militari și excluderea obligativității înscrierii neutralității în Constituție.

În ceea ce privește securitatea, SUA propun garanții occidentale fără trupe străine în Ucraina, doar cu avioane desfășurate în Polonia. Europenii, în special Franța și Regatul Unit, cer posibilitatea unor desfășurări de trupe prin rotație în cadrul „Coaliției de Voință”, sub comandă non-NATO.

Planul american prevede și utilizarea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, în timp ce Europa ar trebui să contribuie cu o sumă similară. Europenii cer însă ca Rusia să plătească integral daunele provocate de război și ca toate activele înghețate să rămână blocate până la achitarea compensațiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PACE #plan #SUA #Ucraina

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.