După raidul american asupra siturilor nucleare iraniene, Donald Trump susţine că instalaţiile de îmbogăţire a uraniului au fost şterse de pe faţa pământului.

Israelienii sunt însă mai precauţi şi spun că aşteaptă să vadă ce evaluări au analiştii şi serviciile secrete. În acest timp, iranienii ameninţă cu o ripostă dură asupra Statelor Unite. Iar Washingtonul şi-a pus în alertă bazele din toată lumea, ca măsură de precauţie în eventualitatea unui atac.

Cea mai mare operațiune din istorie care a implicat bombardiere strategice B-2 s-a desfășurat în cel mai mare secret. Ca să țină lumea ocupată, americanii au trimis două bombardiere într-un zbor vizibil, peste Pacific, spre Guam și Oceanul Indian.

În timp ce toată lumea făcea speculații în legătură cu misiunea acestor aeronave, alte 7 bombardiere B-2 au decolat din inima Statelor Unite și au zburat în direcția opusă, peste Atlantic, pe cea mai scurtă rută către Iran.

Sprijiniți de israelieni, care au curățat calea, americanii au lansat 14 bombe antibuncăr asupra siturilor nucleare Fordo și Natanz. În același timp, un submarin american a lansat zeci de rachete de croazieră Tomahawk asupra sitului nuclear din Isfahan. În total 75 de rachete și bombe de precizie au fost folosite.

Bomba este lansată din bombardierul B-2, deasupra țintei, de la o altitudine de aproximativ 12 kilometri. Fără motor, altitudinea foarte mare este cea care îi permite să capete viteză în timpul căderii.

Sistemul de ghidare prin satelit îi permite manevrarea cu ajutorul aripilor de coadă reglabile. Din cauza greutății sale considerabile, bomba produce o energie cinetică foarte mare în momentul impactului. Această energie dezvoltată propulsează de fapt bomba până la o adâncime de 60 de metri în sol. În final, este detonată cu întârziere încărcătura de 2400 de kilograme de explozibil.

John Bolton, fost consilier pe probleme de securitate al președintelui Trump, în primul mandat: „Cred că președintele Trump a luat decizia corectă pentru America atunci când a atacat programul de arme nucleare al Iranului și cred că suntem pe punctul de a vedea, posibil, o schimbare de regim în Iran ca parte a acestui proces.”

La Washington, unii politicieni nu sunt convinși că Iranul era gata să pună mâna pe o armă nucleară.

Jim Himes, membru democrat al Camerei Reprezentanților:

„Cred că serviciile noastre de informații, precum și alte agenții de informații din lume, consideră că Iranul era încă destul de departe de a obține o rachetă cu care să livreze un focos nuclear în afara granițelor sale.”

Alți congressmeni, inclusiv republicani, spun că Trump nu avea dreptul să atace Iranul fără să primească undă verde de la Congresul SUA.

Ca represalii imediate, Iranul a lansat zeci de rachete în mai multe salve spre Israel. Unele au lovit în centrul și nordul țării – inclusiv la periferia Tel Aviv-ului și în orașul-port Haifa. Cu toate că distrugerile sunt importante, bilanțul victimelor este relativ scăzut – aproximativ 90 de oameni au fost răniți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, Teheranul a avertizat că va viza interesele americane în Orientul Mijlociu – ceea ce poate însemna bazele americane din regiune sau chiar închiderea strâmtorii Ormuz.

#rachete #victime #Washington

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.