Oficialii americani din domeniul comerțului se pregătesc să impună tarife de până la 3.521% la importurile de panouri solare din patru țări din Asia de Sud-Est, în timp ce Agenția Internațională pentru Energie a declarat că lecțiile din criza energetică care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina nu au fost pe deplin învățate.

Departamentul de comerț al SUA a anunțat noile tarife, vizând companii din Cambodgia, Thailanda, Malaezia și Vietnam, după o investigație începută în urmă cu un an, când producătorii americani de panouri solare au acuzat companiile chineze că au inundat piața cu bunuri subvenționate și ieftine.

Produsele din Cambodgia s-ar confrunta cu cele mai mari tarife, de 3.521%, după ce companiile sale nu au cooperat cu ancheta SUA, în timp ce produsele fabricate în Malaezia de producătorul chinez Jinko Solar se confruntă cu taxe de puțin peste 41%; produsele rivale Trina Solar din Thailanda vor suporta tarife de 375%.

O agenție guvernamentală separată din SUA, Comisia pentru Comerț Internațional, urmează să ia o decizie finală cu privire la tarife în iunie.

Cazul a fost adus anul trecut de compania coreeană Hanwha Qcells, First Solar din Arizona și câțiva producători mai mici de panouri solare din SUA. Aceștia au acuzat companiile chineze cu fabrici în Malaezia, Cambodgia, Thailanda și Vietnam că transportă panouri cu prețuri sub costul lor de producție, din cauza subvențiilor nedrepte de stat.

Cu toate acestea, criticii, inclusiv grupul comercial Asociația Industrielor Energiei Solare, au spus că tarifele ar dăuna producătorilor de energie solară din SUA, deoarece ar crește prețurile la celulele importate care sunt asamblate în panouri la fabricile americane.

Separat, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a subliniat preocupările cu privire la viitorul securității energetice înainte de un summit de 60 de țări de la Londra, joi și vineri, pe care îl găzduiește împreună cu secretarul britanic pentru energie, Ed Miliband.

La ea vor participa miniștri din SUA, Japonia, Franța, Germania și India și state producătoare de petrol, inclusiv Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, împreună cu șefii marilor companii de petrol și gaze și companii de energie regenerabilă. Rusia este exclusă, iar China va lipsi din cauza unei ciocniri de jurnal, într-o lovitură pentru summit.

Invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022 a declanșat sancțiuni internaționale, pierderea gazului rusesc din Europa, o creștere a costurilor angro ale energiei și o graba de a asigura aprovizionarea cu energie alternativă.

Birol a declarat pentru Financial Times că crede că „lecțiile din Ucraina nu au fost încă pe deplin înțelese”, adăugând că există trei reguli de aur pentru securitatea energetică: diversificarea aprovizionării, suficientă predictibilitate politică pentru a permite companiilor să facă investiții pe termen lung și cooperare globală.

Europa rămâne puternic dependentă de gazul importat, iar piețele au fost volatile, pe fondul schimbărilor aduse subvențiilor și reglementărilor energetice și al războiului comercial declanșat de anunțurile frecvente ale tarifelor lui Donald Trump.

Birol a spus că războiul comercial a provocat „incertitudine care va afecta cererea de petrol și gaze pentru o vreme de acum înainte”.

Există riscuri tot mai mari în jurul aprovizionării cu energie, inclusiv războaiele din Ucraina și Gaza, criza climatică, atacurile asupra cablurilor submarine și atacurile cibernetice. „Există riscuri tradiționale și riscuri emergente și acestea trebuie să fie mai mult în dezbaterea internațională”, a spus el.

Producătorii de petrol și gaze Shell, BP, ExxonMobil, TotalEnergies, Eni și Equinor urmează să participe, alături de companiile de energie eoliană Ørsted și Vestas și de utilități EDF, Enel, Octopus și Iberdrola.

„Am invitat China, dar, din păcate, nu au putut să accepte din motive calendaristice”, a spus Birol. „Ne dorim ca toată lumea să fie la masă, dar țările care participă la întâlnire reprezintă trei sferturi din PIB-ul mondial, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este deloc rău.”, a adăugat el, scrie The Guardian.

Summitul de la Londra va fi precedat miercuri de o întâlnire între miniștrii Marii Britanii și experții din industrie cu ateliere tehnice pentru a discuta despre securitatea gazelor, mineralele critice și sistemul energetic al Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#panouri solare #SUA

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.