Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat, marţi, 6 septembrie că Statele Unite au provocat criza aprovizionării cu gaze a Europei, împingând liderii europeni spre pasul „sinucigaş” de a reduce cooperarea economică şi energetică cu Moscova, relatează Reuters.

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză a aprovizionării cu gaze din toate timpurile, în contextul în care preţurile energiei au crescut şi importatorii germani discută chiar despre posibila raţionalizare în cea mai mare economie a Uniunii Europene, după ce Rusia a redus fluxurile de gaze către statele occidentale.

Întrebată ce trebuie să se întâmple astfel încât gazoductul Nord Stream 1 să înceapă din nou să livreze gaze, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru Reuters: „Ascultă, îmi pui întrebări la care chiar şi copiii ştiu răspunsul: cei care au început acest lucru trebuie să termine”.

Ea a spus că Statele Unite încearcă de mult timp să rupă legăturile energetice dintre Rusia şi marile puteri europene, precum Germania, chiar dacă Moscova a fost un furnizor de energie de încredere încă din era sovietică.

„Dominaţia Washingtonului a prevalat. Au fost aduse la putere în Uniunea Europeană forţele politice care joacă rolul de instigatori ai cetelor de oi. Este o sinucidere absolută, dar se pare că vor trebui să treacă prin asta”, a declarat Zaharova la Forumul Economic de Est de la Vladivostok.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au acuzat Rusia de şantaj energetic după ce Moscova a redus livrările de gaze către clienţii europeni. Rusia a menţionat că au existat probleme tehnice la o staţie de compresoare a cărei remediere a fost îngreunată de sancţiuni.

Kremlinul susţine că Occidentul a declanşat criza energetică prin impunerea celor mai severe sancţiuni din istoria modernă, un pas despre care preşedintele rus Vladimir Putin afirmă că este similar unei declaraţii de război economic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #Maria Zaharova #moscova

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.

Principala nemulțumire a procurorilor vizează modul în care proiectul aplică Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 8 august 2023. Potrivit CSP, Curtea a stabilit că valoarea de referință pentru salarizarea procurorilor trebuie ajustată anual, cel puțin în funcție de rata medie anuală a inflației luată în calcul la elaborarea bugetului pentru anul următor.

CSP consideră că mecanismul prevăzut în noua versiune a proiectului nu garantează încă aplicarea efectivă a acestei decizii și cere ca regula să fie introdusă explicit în lege.

Procurorii cer salarii comparabile cu ale judecătorilor

CSP atrage atenția și asupra diferențelor salariale dintre procurori și judecători aflați pe niveluri instituționale similare. Consiliul precizează că nu solicită ca salariile să fie identice, dar susține că diferențele trebuie să aibă la bază criterii obiective, precum responsabilitatea, complexitatea și importanța funcției.

O problemă aparte este semnalată în cazul procuraturilor teritoriale. CSP susține că acestea gestionează o parte importantă a urmăririi penale și reprezintă principala cale de acces în profesia de procuror. În acest context, Consiliul propune ca funcțiile procurorilor din procuraturile teritoriale să fie încadrate la cel mult două clase de salarizare sub funcțiile corespondente din judecătoriile teritoriale.

Ce alte modificări cere CSP

Consiliul solicită și reanalizarea salarizării:

procurorilor din Procuratura Generală;
funcțiilor de conducere din oficiile teritoriale;
inspectorilor din cadrul Inspecției procurorilor;
personalului care asigură activitatea instituțiilor din sistemul justiției.

Totodată, CSP cere păstrarea unui raport echilibrat între salarizarea funcțiilor din CSP și CSM, precum și între funcțiile din Procuratura Generală și cele din Curtea Supremă de Justiție. Consiliul susține că o salarizare adecvată este necesară pentru atragerea și menținerea specialiștilor, dar și pentru stabilitatea procuraturilor și exercitarea independentă și eficientă a atribuțiilor.

CSP a menționat că este gata să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și celelalte autorități pentru definitivarea proiectului de lege. Consiliul apreciază că versiunea revizuită a ținut cont de o parte dintre observațiile formulate anterior, însă consideră că mai sunt necesare modificări pentru ca noul sistem de salarizare să fie echitabil, coerent și predictibil.