Autoritățile din Statele Unite au anunțat suspendarea Programului Loteriei Carții Verzi, cunoscut și sub denumirea de programul DV1. Decizia a fost luată după ce Claudio Neves Valente, suspectul atacului armat de la Universitatea Brown din 13 decembrie, a intrat în țară prin intermediul acestui program, scrie Strana.ua.

Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a anunțat schimbările printr-o postare pe sistemul X.

Oficialul a precizat că, la indicațiile președintelui american Donald Trump, ordonă imediat Serviciului de Cetățenie și Imigrare (USCIS) să suspende programul DV1.

Noem a declarat: „Claudio Manuel Neves Valente, autorul atacului armat de la Universitatea Brown, a intrat în Statele Unite în 2017 prin programul de vize pentru imigrare în domeniul diversității (DV1) și a primit o carte verde. Acest individ josnic nu ar fi trebuit niciodată să fie admis în țara noastră”.

Aceasta a amintit că, în 2017, președintele Trump a încercat să oprească programul Cărții Verzi după un atac din New York City comis de un terorist ISIS care intrase în SUA prin același program. În urma atacului de la Universitatea Brown, două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite. Atacatorul a fugit inițial, a fost reținut, dar a fost eliberat câteva zile mai târziu și a fost găsit mort astăzi. Nu este clar pentru cât timp vor fi aplicate noile măsuri privind programul DV1.

O carte verde (Card de Rezident Permanent al SUA, Formularul I-551) este un document care atestă dreptul unui străin la rezidență permanentă și angajare în SUA. Rezidența permanentă poate fi obținută și prin loteria anuală online organizată de guvernul american. Scopul loteriei este de a încuraja imigrația persoanelor din țări ale căror cetățeni sunt subreprezentați în SUA. Sub administrația Trump, politica de imigrare a SUA a devenit mai strictă. În această vară, Departamentul de Stat a început verificări ale peste 55 de milioane de cetățeni străini cu vize americane valabile, pentru posibile încălcări ale legilor de imigrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Green Card #viză SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.