Tulsi Gabbard demisionează din funcția de director al Serviciului Național de Informații, a raportat vineri, 22 mai curent, Fox News Digital, citând scrisoarea ei de demisie, informează Agerpres.

Gabbard l-a informat pe președintele Donald Trump despre intenția sa de a demisiona în timpul unei întâlniri în Biroul Oval al Casei Albe care a avut loc vineri, a raportat publicația de știri.

Demisia va intra în vigoare pe 30 iunie, conform sursei citate.

În scrisoarea sa de demisie publicată pe X, Gabbard îi transmite președintelui Trump că este „profund recunoscătoare pentru încrederea acordată și pentru oportunitatea de a conduce Biroul Directorului Informațiilor Naționale în ultimul an și jumătate”, a raportat Fox News Digital.

Ea a menționat diagnosticarea recentă a soțului său cu o formă rară de cancer osos, se spune în raport.

„În acest moment trebuie să mă retrag din serviciul public pentru a fi alături de el și a-l sprijini pe deplin în această luptă”, a scris ea.

Casa Albă ar fi forțat-o pe Tulsi Gabbard să demisioneze din funcție, a declarat vineri o persoană familiarizată cu problema, informează, de asemenea, Reuters.

Aceeași agenție de presă transmite că președintele american a informat ulterior, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că adjunctul Aaron Lukas va conduce interimar Serviciului Național de Informații și a salutat „munca incredibilă” a lui Tulsi Gabbard.

EFE amintește că Gabbard a fost responsabilă pentru coordonarea celor 18 agenții ale comunității de informații americane, inclusiv a CIA.

Având un lung istoric de respingere a intervențiilor militare ale Statelor Unite în străinătate, Gabbard se afla într-o situație delicată din cauza scepticismului său față de războiul împotriva Iranului, ceea ce a făcut-o să piardă încrederea Casei Albe.

În martie, ea a declarat în fața Congresului că Iranul nu este aproape de a obține o armă nucleară, o afirmație care contrazice discursul președintelui Trump menit să justifice începerea ofensivei împotriva Republicii Islamice.

Plecarea lui Gabbard reprezintă a treia schimbare în cabinetul lui Trump din acest an, după demiterea lui Kristi Noem din funcția de secretar al securității naționale în martie și a lui Pam Bondi din funcția de procuror general în aprilie.

Gabbard a fost congresman democrat de Hawaii între 2013 și 202, devenind cunoscută pentru criticile sale la adresa intervențiilor militare ale SUA în străinătate, precum războaiele din Irak și Siria.

În 2020, ea s-a prezentat la alegerile primare prezidențiale democrate, dar în 2022 a părăsit partidul și în 2024 s-a alăturat republicanilor și s-a aliniat cu Donald Trump.

De-a lungul anilor, Gabbard a criticat sancțiunile împotriva Rusiei și s-a arătat sceptică față de sprijinul militar american pentru Ucraina, motiv pentru care criticii ei o etichetează drept ‘prorusă’.

A fost, de asemenea, foarte criticată pentru călătoria sa din 2017 în Siria, unde s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demisie #Tulsi Gabbard

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.