De câteva zile inițiativa majorării salariilor judecătorilor constituționali în anul 2022 cu aproape 100%, ceea ce înseamnă că ar urma să ridice o leafă de peste 80 de mii de lei a devenit subiect discuție în spațiul public și se pare că a ajuns și la urechile celora care ar urma să se bucure de această creștere salarială – magistrații Curții Constituționale (CCM).

CCM a plasat astăzi o reacție, dacă o putem numi reacție, referitor la creșterea salariilor judecătorilor care se așteaptă să fie din anul viitor.

„Cu privire la discuțiile existente în societate despre subiectul unei pretinse majorări a salariilor judecătorilor Curții Constituționale și având în vedere solicitările unor jurnaliști de a comenta situația, vă informăm că obligația de rezervă și de prudență a judecătorilor îi împiedică să facă comentarii”, se arată într-un anunț plasat pe site-ul Curții Constituționale.

Precizăm că, 8 decembrie, în spațiul public au apărut informații precum că, în 2022, salariile judecătorilor CCM vor crește cu aproape 100% față de anul curent. Astfel, magistrații ar urma la anul să ridice o leafă de 82 de mii de lei. Argumentul deputaților PAS, inclusiv a lui Igor Grosu a fost faptul că s-ar fi încercat coruperea acestor judecători, iar creșterea salariilor ar fi o metodă de a păstra independența și integritatea acestora în procesul de luare a deciziilor. Natalia Gavrilița la rândul ei a declarat că „salariile acestora sunt justificate”.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

#CCM #Curtea Constitutionala #judecatori #reacție #salariu

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.