Suedia va oferi Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 16 miliarde de coroane, echivalentul a 1,475 miliarde de euro, cel mai mare pachet de acest fel furnizat Kievului de guvernul suedez de la începutul războiului cu Rusia.

„Dorim să transmitem mesajul că ne intensificăm sprijinul şi îi creştem forţa şi anvergura. Există motive întemeiate pentru a face acest lucru, având în vedere situaţia foarte gravă din Ucraina”, a declarat într-o conferinţă de presă ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, relatează luni agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

Pentru anul în curs, a precizat acelaşi ministru, ajutorul militar oferit Ucrainei de Suedia se va ridica la circa 29 de miliarde de coroane (aproape 2,7 miliarde de euro).

Cât despre noul pachet de ajutor, cea mai mare parte a acestuia, aproximativ nouă miliarde de coroane (829 de milioane de euro), va fi folosită pentru achiziţia de noi echipamente, fabricate în principal de industria militară din Suedia şi alte ţări europene, iar acestea vor fi selectate în funcţie de nevoile armatei ucrainene.

Alte aproximativ cinci miliarde de coroane (461 de milioane de euro) vor merge către industria de apărare ucraineană şi diverse fonduri. Din diferenţa rămasă, circa o jumătate de miliard de coroane (aproape 50 de milioane de euro), va consta în donaţii de echipamente preluate din stocurile armatei sudeze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Suedia a oferit Ucrainei de când a început războiul cu Rusia, în februarie 2022, ajutoare militare ce însumează aproximativ 80 de miliarde de coroane (7,3 miliarde de euro).

La sfârşitul lunii ianuarie, când şi-a prezentat cel de-al 18-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, guvernul suedez a anunţat că trece de la donarea de arme din stocurile armatei suedeze la achiziţionarea de noi arme.

#ajutor #Kiev #Suedia

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova