Autoritățile suedeze au aprobat miercuri, 28 iunie curent, un protest în care se va incendia o copie a Coranului, în fața unei moschei din centrul orașului Stockholm. Incendiul are loc în ziua în care credincioșii musulmani celebrează Eid-al-Adha, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul islamic, transmite CNN.

Poliția a autorizat protestul, pentru că „riscurile de securitate” legate de arderea Coranului „nu sunt de natură să fie interzis”, scrie aceasta într-o decizie, pe care AFP precizează că a consultat-o. Adunarea urmează să aibă loc la ora locală 13.30 (14.30, ora României), în faţa Marii Moschei din Stockolm, unde poliţia supraveghează zona, a constatat un jurnalist AFP.

În cererea de autorizare a manifestaţiei, pe care AFP a consultat-o, organizatorul manifestației, Salwan Momika, în vârstă de 37 de ani, anunţă că vrea să-şi „exprime opinia faţă de Coran”. „Voi rupe Coranul şi-i voi da foc”, scrie el.

Decizia de a permite organizarea unui astfel de protest poate periclita șansele Suediei de a adera la NATO, din cauza obiecțiilor formulate de Turcia, stat cu populație preponderent musulmană. Oficialii NATO sunt într-o cursă contracronometru pentru a atinge obiectivul accederii Suediei în Alianță până la data de 11 iulie, dată a următorului summit de la Vilnius.

Membrii NATO se tem că ratarea acestui obiectiv în vară va reflecta lipsa de coeziune la nivelul Alianței, semnalând adversarilor fragilitatea acesteia. Turcia – un membru NATO important din punct de vedere strategic, datorită poziției sale geografice atât în Orientul Mijlociu, cât și în Europa, și a doua putere militară a alianței – s-a dovedit a fi cel mai mare obstacol în calea aderării Suediei la NATO.

La începutul acestui an, relațiile turco-suedeze au fost afectate puternic în urma unui miting organizat în fața Ambasadei Turciei din Stockholm, în timpul căruia un politician care se opune imigrației a dat foc unui exemplar al Coranului. Incidentul a înfuriat Turcia, iar la Ankara, protestatarii au dat foc steagului suedez în fața ambasadei suedeze drept răspuns.

La acel moment, ministrul turc de Externe ar fi acuzat guvernul suedez că este co-autor al manifestației, spunând că „a luat parte la această infracțiune, întrucât a permis ca acest act josnic” să aibă loc, potrivit Anadolu.

#NATO #Suedia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.