Prim-ministra Suediei, Magdalena Andersson, spune că țara nu va lua în calcul aderarea la NATO ca urmare a războiului de agresiune pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei, în ciuda apelurilor opoziției în acest sens. Conform șefei guvernului de la Stockholm, o astfel de solicitare „ar destabiliza securitatea Europei”, relatează Reuters.
„Dacă Suedia ar opta acum să ceară aderarea la NATO, în situaţia actuală, acest lucru ar destabiliza şi mai mult această parte a Europei şi ar spori tensiunile”, a explicat Andersson.
„Am spus clar tot acest timp că pentru securitatea Suediei şi a acestei regiuni a Europei cel mai bine este ca guvernul să aibă o politică pe termen lung previzibilă şi consecventă, şi cred în continuare acest lucru”, a adăugat ea.
Suedia nu s-a mai implicat într-un război din 1814 şi şi-a construit politica externă pe neparticiparea la alianţe militare, dar şi-a întărit relaţiile cu NATO în ultimii ani, în condiţiile în care tensiunile cu Rusia din Marea Baltică s-au intensificat. Totuşi, invazia rusă din Ucraina a relansat apelurile ca Suedia să adere la NATO, la fel şi Finlanda, care a rămas şi ea în afara blocului militar.
Rusia nu doreşte ca Finlanda ori Suedia să adere la NATO. La sfârşitul lunii trecute Putin a amenințat din nou cu „consecinţe grave militaro-politice” dacă cele două țări vor hotărî aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Andersson a făcut aceste remarci după o întâlnire cu lideri ai opoziţiei pentru a discuta despre agravarea situaţiei de securitate.
Un sondaj realizat de agenţia Demoskop, la solicitarea cotidianului Aftonbladet, a arătat săptămâna trecută că 51% dintre suedezi susţin apartenenţa la NATO, faţă de 42% în ianuarie, iar proporţia celor care sunt împotrivă a scăzut de la 37% la 27%. A fost prima dată când se profilează o majoritate în favoarea aderării la NATO într-un astfel de sondaj.
Ulf Kristersson, liderul moderaţilor suedezi, a cerut guvernului să înceapă discuţii politice serioase despre aderarea la NATO, aşa cum au început deja în Finlanda.
Finlanda şi Suedia au strânse legături militare, iar un gest al uneia dintre ele de a adera la alianţa militară nord-atlantică va pune presiune asupra celeilalte să solicite la rândul ei aderarea.
„Este urgent”, a spus Kristersson, citat de agenţia TT. „Nu ne putem aşeza în spatele unui paravan sperând ca totul să se termine şi apoi să ne mirăm că finlandezii au luat deja o decizie, într-o lună sau două”.
