Valoarea sumelor deţinute de ruşi în conturi din bănci străine s-a dublat în primele 11 luni din 2022, atingând un nivel record, transmite Reuters, scrie adevărul.ro.

Potrivit sursei citate, acest lucru a fost posibil în condiţiile în care sute de mii de ruşi au fugit în străinătate în semn de protest faţă de războiul declanşat de Vladimir Putin în Ucraina, dar şi pentru a evita recrutarea.

Astfel, Banca Centrală a Rusiei a informat joi că, la 1 decembrie 2022, ruşii deţineau 4.990 de miliarde de ruble în conturi bancare străine, echivalentul a 82 de miliarde de dolari, pe baza calculelor efectuate folosind cursul de schimb oficial la acea dată.

Este mai mult decât dublu faţă de cele 2.230 de miliarde de ruble pe care banca centrală a spus că ruşii le deţineau în conturi bancare străine la începutul anului, adică 30,6 miliarde de dolari pe baza cursului de schimb de la acea dată.

Sute de mii de ruşi au fugit din ţară anul trecut, după ce Vladimir Putin a lansat campania militară din Ucraina, a reprimat opozanţii interni şi a lansat o campanie de mobilizare pentru a recruta peste 300.000 de oameni în armată. Exodul ruşilor a alimentat un boom economic în ţările vecine, inclusiv în Armenia, Georgia şi Kazahstan, unde ruşii înstăriţi au fugit, aducând cu ei miliarde de dolari.

Datele prezentate de Banca Centrală a Rusiei provin din transferurile internaţionale, precum şi din acordurile încheiate cu unele ţări ex-sovietice pentru a împărtăşi date privind deţinerile bancare ale rezidenţilor străini.

Conform datelor Reuters, mai multe ţări occidentale, printre care Marea Britanie şi Germania, au încetat să mai facă schimb de date financiare cu Moscova, în cadrul sancţiunilor Moscovei după invadarea Ucrainei.

La începutul acestei săptămâni, vicepremierul rus, Alexander Novak, anunța că veniturile bugetare ale Rusiei din petrol şi gaze au crescut anul trecut cu 28%, la 2.500 miliarde de ruble (36,71 miliarde de dolari).

În timpul unei reuniuni guvernamentale transmisă de postul public de televiziune, Novak a declarat, de asemenea, că Gazprom a majorat în 2022 livrările de gaze către China prin conducta Puterea Siberiei la 15,5 miliarde metri cubi, iar producţia de petrol a crescut cu 2%, la 535 milioane tone, în timp ce exporturile de petrol au înregistrat un avans de 7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #rusi #sume

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.