Astăzi la Bruxelles începe Summitul de două zile a Consiliului European, agenda căruia include și discuții privind lansarea negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei.

Ambele țări au început concomitent acest proces, după prezentarea cererilor de aderare, la începutul lunii martie 2022.

Ungaria a anunţat deja că se va opune deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina, or, pentru o astfel de decizie este nevoie de unanimitate. Potrivit presei, din cauza împotrivirii Ungariei, decizia pe tema extinderii UE ar putea fi amânată.

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se bazează pe Acordul de Asociere, inclusiv pe Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, intrat în vigoare în anul 2014. Acesta pune bazele unei asocieri politice și integrări economice mai puternice între blocul comunitar și țara noastră. Tot în 2014, cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a călători fără vize în spațiul comunitar. După 2014 relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au trenat, Uniunea Europeană invocând în mai multe rânduri încălcarea normelor democratice în țara noastră.

Ungaria și Austria se opun începerii negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina

După Ungaria, Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, întrucât nu este de acord cu o procedură accelerată şi consideră că „Kievul nu ar trebui să primească privilegii pe care Bosnia-Herţegovina nu le are”, relatează agenţia ucraineană RBC, care citează serviciul de presă al parlamentului austriac, acolo unde cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de externe Alexander Schallenberg au fost audiaţi, marţi, în comisia pentru politica europeană.

Nehammer consideră că Ucrainei şi Republicii Moldova ar trebui să li se ofere perspectiva de a adera la UE „în semn de solidaritate”, dar se opune unei proceduri accelerate.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, în același timp cu Ucraina și Georgia. Decizia a fost luată ad hoc, în contextul invaziei ruse în țara vecină. Președinta țării Maia Sandu a menționat atunci că este un prim pas spre atingerea obiectivului fundamental, cel de integrare europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate într-un termen record – la 23 iunie 2022. În aceste 18 luni, Uniunea Europeană a fost alături de Republica Moldova cu sprijin financiar pentru depășirea crizelor generate de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Totodată, au fost fortificate și relațiile politice între Chișinău și Bruxelles, dar și bilaterale cu mai multe state membre ale blocului comunitar.

Moldova a îndeplinit 94% din condiționalitățile pe care le-a primit odată cu obținerea statului de țară candidată la aderare. Cele 6% restanțe se referă la reformarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și deoligarhizarea. De îndeplinirea acestor recomandări depinde în mare măsură decizia Consiliului European. Însă, așa cum reiese din declarațiile și comentariile din ultimul timp, în cazul Republicii Moldova este vorba în primul rând de o decizie politică ce ține de negocierile din interiorul blocului comunitar, dar și de relațiile unor state membre, în speciale ale Ungariei cu Ucraina.

#Summit #UE

Parlamentul Republicii Moldova trebuie să să se asigure că reformele adoptate în procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE) aduc schimbări concrete în viața oamenilor și să garanteze transparența în utilizarea banilor europeni. Este mesajul transmis de la Bruxelles de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, în cadrul Conferinței anuale privind extinderea UE, desfășurată la Chișinău.

„Parlamentul nu trebuie să fie o simplă fabrică de transpunere a directivelor europene. Trebuie să fie motorul democratic al aderării”, a declarat Victor Negrescu.

Oficialul european a subliniat că adoptarea legilor nu este suficientă, dacă acestea nu sunt aplicate în practică. În opinia sa, cetățenii trebuie să vadă rezultate în domenii precum justiția, economia și dezvoltarea locală.

„Nu este suficient să adoptăm legi privind independența magistraților sau combaterea corupției. Cetățenii trebuie să vadă că legea este aplicată egal, că instituțiile funcționează și că nimeni nu este deasupra regulilor”, a transmis acesta.

Un alt subiect abordat a fost sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii. Negrescu a menționat că acestea trebuie ajutate să respecte standardele europene și să poată exporta pe piața Uniunii Europene. Totodată, a atras atenția că beneficiile integrării trebuie să ajungă și în localitățile din nordul și sudul țării, nu doar în capitală.

În acest sens, el a vorbit despre necesitatea unor investiții în drumuri, școli, servicii medicale și proiecte care să creeze locuri de muncă.

„Acesta este testul real al aderării. Nu doar câte legi europene adoptăm, ci mai ales câte vieți reușim să schimbăm în bine”, a menționat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu s-a referit și la cele 1,9 miliarde de euro oferite Republicii Moldova prin Planul european de creștere. Potrivit acestuia, până la începutul lunii octombrie, 661 de milioane de euro fuseseră deja puse la dispoziție. Oficialul a subliniat că Parlamentul de la Chișinău trebuie să urmărească modul în care sunt cheltuiți acești bani și să ceară transparență din partea instituțiilor responsabile.

„Banii europeni nu reprezintă un succes în momentul în care sunt anunțați. Ei devin un succes când se transformă în investiții finalizate și rezultate pentru oameni”, a declarat Negrescu.

În mesajul său, oficialul a vorbit și despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Acesta a pledat pentru fonduri speciale destinate extinderii UE, inclusiv pentru sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare. Totodată, a subliniat că extinderea nu trebuie să reducă finanțarea agriculturii, a politicii de coeziune și a investițiilor sociale.

Negrescu a evidențiat și rolul României în apropierea Republicii Moldova de UE. Printre domeniile în care cele două țări cooperează a menționat infrastructura, interconectările energetice, educația universitară și schimbul de experiență dintre instituții.

Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău în perioada 9–10 noiembrie, este dedicată progreselor Republicii Moldova reflectate în Pachetul de extindere al Comisiei Europene pentru anul 2026. Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților naționale, instituțiilor europene, partenerilor de dezvoltare și societății civile.

Amintim că raportul Comisiei Europene, publicat la 4 noiembrie, confirmă progrese ale Republicii Moldova în toate cele 33 de capitole de negociere. În 25 dintre acestea, nivelul de pregătire pentru aderare a crescut, iar pentru 2027, foaia de parcurs prevede posibilitatea închiderii provizorii a 25 de capitole.

Guvernul de la Chișinău și-a propus să finalizeze negocierile de aderare în 2028. La 9 noiembrie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că acest obiectiv este realizabil dacă Republica Moldova continuă reformele în ritmul actual și obține rezultate concrete.