Liderii europeni se vor reuni în Germania, la Hamburg, pe 26 ianuarie, pentru a discuta cooperarea în domeniul energetic și securitatea în zona Mării Nordului, relatează AFP, citat de Digi24.
Printre subiectele summitului se numără problema amenințării Rusiei și ambițiile Statelor Unite în Groenlanda. Deși viitorul teritoriului autonom danez nu figurează oficial pe ordinea de zi, se așteaptă ca discuțiile să atingă acest subiect.
„Având în vedere componenţa reuniunii, sunt sigur că securitatea în nordul îndepărtat va fi, de asemenea, în atenţia participanţilor”, a declarat Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz.
Discuțiile vor include dezvoltarea energiei offshore și „securitatea în Marea Nordului”, a adăugat Meyer. Totodată, la reuniune vor participa prim-ministrul danez Mette Frederiksen, reprezentanți ai Islandei, Comisiei Europene și NATO, precum și șefii de guvern din Norvegia, Țările de Jos, Irlanda, Belgia, Luxemburg, și miniștri din Franța și Marea Britanie.
Președintele american și-a retras anterior amenințarea de a cuceri Groenlanda și a anunțat un „cadru de acord” cu aliații NATO. Totuși, europenii rămân vigilenți față de Washington, care susține că dorește protejarea insulei de Rusia și China.
„Va trebui să acordăm o atenție sporită tuturor părților teritoriului european al NATO. Acest lucru vizează în primul rând nordul”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz după un Consiliu European extraordinar.
Un obiectiv important al summitului este ca Marea Nordului să devină „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”, cu rol „capital pentru o Europă puternică, sigură și independentă”. Discuțiile vor aborda provocările sectorului offshore, printre care lipsa investițiilor, coordonarea insuficientă între țări, costul materiilor prime și concurența chineză. Țările membre au convenit anterior să instaleze până la 300 GW în Marea Nordului până în 2050, însă obiectivul de 120 GW pentru 2030 riscă să nu fie atins.
Zona Mării Nordului este și ținta unor atacuri hibride atribuite Rusiei, cu nave-spion rusești suspectate că se apropie de infrastructuri strategice, conducte de gaz și cabluri de comunicații, pentru a le deteriora sau a transmite informații Moscovei. Un raport al grupului de reflecție E3G sugerează că turbinele eoliene ar putea fi integrate cu dispozitive de supraveghere sau drone. Simon Skillings, coautor al raportului, afirmă că „există foarte puțină coordonare între sectoarele militar și energetic în Marea Nordului”. Războiul din Ucraina a arătat că infrastructura energetică dispersată, precum turbinele eoliene, este mai greu de distrus, în timp ce dependența de pământurile rare din China poate ridica probleme de suveranitate.
