Preşedintele american Donald Trump a anunţat că intenţionează să organizeze o întâlnire trilaterală cu omologii săi din Rusia şi Ucraina, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, la scurt timp după summitul bilateral planificat cu liderul de la Kremlin, programat vineri în Alaska.

„Vom avea o a doua reuniune, care va fi mai productivă”, a declarat Trump, anticipând un dialog extins în urma întâlnirii bilaterale cu Vladimir Putin.

În contextul acestui summit, liderul de la Casa Albă a avertizat că Rusia se va confrunta cu „consecinţe foarte grave” dacă nu acceptă să pună capăt conflictului din Ucraina. Totodată, Trump a subliniat că are o „relaţie bună cu Vladimir Putin”, care nu a mai vizitat Statele Unite de peste un deceniu.

Preşedintele american a evidenţiat şi un „apel foarte amical” avut recent cu mai mulţi lideri europeni, în urma căruia preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat poziţia Occidentului:

„Problemele teritoriale pot fi negociate doar de către preşedintele Volodimir Zelenski”. Macron a subliniat că această poziţie a fost susţinută şi „exprimată foarte clar” de către preşedintele Trump.

Liderul de la Élysée a mai precizat că Statele Unite urmăresc obţinerea unui „armistiţiu” în timpul summitului din Alaska. „Discuţia cu Donald Trump i-a permis să-şi clarifice intenţiile, iar nouă să ne exprimăm aşteptările”, a afirmat Macron.

Întrevederea dintre Trump şi Putin are loc într-un context tensionat, marcat de cele mai semnificative avansuri ale trupelor ruse în estul Ucrainei din ultimul an, conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA.

Speculaţiile privind un posibil schimb de teritorii între Kiev şi Moscova au fost relansate în apropierea acestui summit, alimentate de o declaraţie anterioară a preşedintelui Trump, care a afirmat:

„Există două opţiuni: să continue să se lupte sau să ajungă la un acord”, sugerând că un compromis teritorial ar putea fi o soluţie viabilă.

Această posibilitate a stârnit îngrijorări la Kiev. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis sâmbătă un avertisment ferm, subliniind că „ucrainenii nu-şi vor abandona pământul ocupanţilor” şi că nicio decizie privind viitorul teritoriului ucrainean nu poate fi luată fără participarea Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Summitul Trump-Putin este urmărit cu atenţie de comunitatea internaţională, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina şi al temerilor legate de posibile concesii teritoriale forţate în schimbul păcii.

#Putin #Summit #Trump #Zelenski

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.