Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat să fie prezent la discuțiile dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, ce vor avea loc vineri în orașul Anchorage, Alaska. Zelenski a subliniat că tema principală a acestui summit trebuie să fie o încetare imediată a focului în Ucraina.

Cinci condiții-cheie pentru pace: mesajul liderilor europeni pentru Trump

Înaintea întâlnirii Trump-Putin, un grup de lideri europeni a participat miercuri la o videoconferință cu președintele SUA, în cadrul căreia au reiterat cinci condiții esențiale pentru obținerea unui acord de pace sustenabil cu Rusia:

Încetarea imediată a focului – aceasta trebuie să fie prima etapă a oricărei negocieri, a subliniat cancelarul german Friedrich Merz.
Stabilirea unui acord-cadru – elementele esențiale ale păcii trebuie convenite înaintea detaliilor tehnice.
Negocieri privind teritoriile – Ucraina este deschisă discuțiilor, dar plecând de la linia actuală a frontului; nicio recunoaștere legală a ocupației ruse nu este acceptabilă.
Garanții de securitate – Kievul trebuie să primească asigurări solide privind apărarea sa pe termen lung.
Strategie transatlantică unificată – orice proces de pace trebuie să fie parte a unei abordări comune UE-SUA-NATO.

Participanții la reuniune au fost liderii din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, precum și Ursula von der Leyen, Antonio Costa, Mark Rutte și Volodimir Zelenski.

Într-o conferință de presă susținută la Berlin, alături de cancelarul Merz, președintele Zelenski a avertizat că Rusia profită de apropierea summitului din Alaska pentru a pune presiune militară sporită pe front. Armata rusă a înregistrat progrese notabile în estul Ucrainei, în special în provincia Donețk, în contextul în care trupele ucrainene se confruntă cu o lipsă de resurse și personal.

Zelenski s-a declarat nemulțumit de faptul că summitul din Alaska va fi unul bilateral, fără participarea Ucrainei, și a cerut organizarea unui summit trilateral Trump–Putin–Zelenski, în cadrul căruia să se discute inclusiv chestiunile teritoriale.

„Fără Ucraina, este imposibil să se ia decizii corecte. Și toți partenerii noștri sunt de acord cu acest principiu”, a precizat președintele ucrainean.

Acesta a adăugat că a primit asigurări de la Donald Trump că va fi informat despre concluziile discuțiilor cu liderul de la Kremlin.

Nicio concesie teritorială, spune Zelenski

Întrebat despre posibilitatea de a ceda teritorii pentru a obține pacea, Zelenski a fost categoric:

„Poziția mea nu s-a schimbat. Constituția Ucrainei este clară. Eu sunt garantul Constituției și nu pot face compromisuri în privința integrității teritoriale.”

Presiune asupra Rusiei dacă nu acceptă un armistițiu

În lipsa unor concesii din partea Moscovei la summitul din Alaska, cancelarul german Merz a declarat că SUA și aliații europeni trebuie să crească presiunea asupra Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alaska #Rusia #Zelenski

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.