Liderii Uniunii Europene se vor întruni la 23-24 octombrie la summitul lor oficial de toamnă, primul după ce PAS, partidul proeuropean fondat de Maia Sandu, a câștigat alegerile parlamentare de la 28 septembrie, provocând ușurare și bucurie în lumea democratică. Potrivit unei ciorne de declarație finală a summitului, văzută de Europa Liberă, liderii UE vor promite Moldovei că odată ce se vor începe negocierile de aderare, deocamdată blocate de opoziția Ungariei față de candidatura ucraineană, ele ar putea avansa accelerat.
Dacă până acum se spunea că Moldova (ca și Ucraina) este pregătită să înceapă negocierea primului cluster (grup) de capitole ale negocierilor, anume „Fundamentele aderării la UE”, de acum i se spune că va putea începe trei, adăugându-se la listă „Piața internă” și „Relații externe”. În total sunt șase clustere de capitole.
Declarația summitului, la care un mic capitol „Moldova” a fost adăugat la final, deși nu era pe agenda inițială, cuprinde laude la adresa victoriei PAS în alegerile de la 28 septembrie.
„Consiliul European felicită autoritățile Republicii Moldova pentru că au apărat integritatea procesului electoral în cadrul recentelor alegeri parlamentare, în ciuda activităților hibride ale Rusiei de subminare a instituțiilor democratice ale țării”, se spune în proiectul de declarație.
„Uniunea Europeană va continua să colaboreze strâns cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării.”
În declarația summitului din 23-24 octombrie nu se spune când anume ar putea începe negocierile propriu-zise de aderare ale Moldovei.
Procesul este deocamdată ținut pe loc de opoziția Ungariei – țară din UE apropiată de Rusia – față de candidatura Ucrainei, despre care ungurii spun că nu respectă drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, este coruptă și nu-și controlează teritoriul.
Ungaria nu are nimic împotriva candidaturii Moldovei, dar câtă vreme Budapesta nu-și schimbă atitudinea față de Kiev, Chișinăul va fi ținut și el pe loc, întrucât Bruxelles-ul insistă, cel puțin deocamdată, ca ambele candidate să constituie un „pachet” în procesul de aderării, pe care au pornit tot împreună.
Anul acesta, s-au făcut auzite voci care au cerut decuplarea Moldovei de Ucraina, ca să poată avansa mai iute spre Europa, dar majoritatea covârșitoare a guvernelor din UE nu vor acest lucru – iar Kievul îl respinge vehement.
Rikard Jozwiak, editorul pentru chestiuni legate de UE al Europei Libere, crede că sunt puține șanse ca opoziția maghiară față de candidatura Ucrainei să dispară atâta vreme cât Viktor Orban se află la putere la Budapesta.
Dar în cazul unei victorii a actualei opoziții din Ungaria la alegerile din primăvară, crede el, lucrurile s-ar putea schimba. Iar UE, inclusiv prin declarația summitului ei de toamnă, semnalează că de îndată ce de la Budapesta va veni „lumină verde” pentru Kiev, negocierile vor porni în trombă – cu el și cu Chișinăul.
