Instituțiile educaționale din Chișinău sunt în proces de pregătire pentru noul an de studii. Direcția generală educație, tineret și sport are în subordine 286 de instituții de învățământ general, iar viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a menționat pentru IPN că majoritatea clădirilor sunt construite cu mulți ani în urmă și au nevoie de reparații.

În funcție de gradul de uzură și necesitățile stringente, se stabilesc prioritățile și se decide volumul de alocații pentru lucrări. Dacă în cazul școlilor se intervine mai mult pe consolidarea rețelei existente, în cazul grădinițelor accentul se pune pe deschiderea instituțiilor noi.

Anul trecut au fost efectuate mai multe tipuri de lucrări, cum ar fi reparația capitală a acoperișurilor, reparația capitală a blocurilor sanitare, reparația blocurilor alimentare, reparația subsolurilor și a rețelelor de canalizare, înlocuirea apeductului și sistemelor de termificare, schimbarea tâmplăriei în vederea eficientizării energetice a acestor instituții.

Volumul de mijloacele financiare prevăzute pentru reparația capitală a instituțiilor de învățământ municipale pentru anul 2024, conform proiectului de buget care este în proces de consultări publice, constituie 110 milioane de lei, dintre care peste 54 de milioane sunt pentru învățământ liceal, iar peste 36 de milioane de lei – pentru instituțiile de educație timpurie.

„În anul 2022 și 2023 au fost făcute investiții semnificative, având în vedere realizarea proiectului de eficientizarea energetică a 18 instituții educaționale, implementat de către Primăria municipiului Chișinău, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și al Băncii Europene de Investiții. Suplimentar, din bugetul municipal, în perioada ultimelor trei ani, s-a lucrat la circa 50 de instituții educaționale anume pe componenta eficiența energetică, dar permanent ca prioritate este și schimbarea de tâmplărie, care este primul pas de eficientizare energetică, după care vine și schimbarea corpurilor de iluminat”, precizează Angela Cutasevici.

În scopul asigurării calității procesului educațional, anual, înainte de începerea anului școlar, se face o evaluare a nivelului de pregătire a instituțiilor sub mai multe aspecte, cum ar fi pregătirea medico-sanitară, se monitorizează corectitudinea elaborării documentelor didactice. Se verifică și autorizațiile de funcționare a blocurilor sanitare, antiincendiare și, dacă există anumite lacune, se intervine la înlăturarea acestora. Probleme majore care nu ar permite funcționarea instituției nu sunt identificate, a comunicat viceprimarul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Angela Cutasevici precizează că se înregistrează o tendință de creștere constantă a numărului elevilor înmatriculați în clasa I în instituțiile din Chișinău. Până în acest moment sunt înmatriculați 8 685 de copii. Rămân 1395 de locuri vacante pentru cea de-a treia și ultima etapă de înmatriculare, din 20-30 august, unde vor fi examinate situațiile de excepție de către comisiile din instituțiile cu locuri disponibile. Prin comparație, în anul de studii 2023-2024, au fost planificate 10 406 locuri și au fost înmatriculați 11 101 copii.

Deși se atestă o creștere a numărului de profesori angajați în instituții municipale de învățământ, se menține nevoia de completare a corpului didactic. La finele anului 2023-2024, erau 310 funcții vacante, din ele 186 în instituțiile de educație timpurie și 124 în instituțiile de învățământ primar secundar.

Pentru anul de studii 2024-2025, DGETS a solicitat Ministerul Educației și Cercetării spre repartizare în instituțiile municipale 638 de cadre didactice. Problema lipsei de cadre se acoperă prin diferite metode. În Chișinău foarte multe cadre didactice fac norma didactică cu suprasarcină. În loc de 18 ore, lucrează 22 sau 23 de ore. Un impact pozitiv a avut și activitatea prin cumul extern a celor 787 de cadre didactice, care au locul de bază într-o anumită școală și lucrează în altă școală prin cumul.

#Angela Cutasevici #Chisinau #institutii de invatamant

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.