Folosirea inteligenței artificiale pentru a rezolva sarcini ar putea face ca, în timp, oamenii să își piardă din obișnuința de a gândi singuri și să renunțe mai ușor când dau de dificultăți, arată un nou studiu, potrivit The Independent, scrie antena3.ro.

Cercetătorii avertizează că, treptat, acest lucru ar putea duce la un așa-numit „efect de broască fiartă” – adică o degradare lentă a capacităților cognitive, pe măsură ce ne bazăm tot mai mult pe AI fără să ne dăm seama de impact.

O echipă internațională de la Universitatea Oxford, MIT, UCLA și Carnegie Mellon spune că a identificat două efecte principale: oamenii devin mai puțin perseverenți și se descurcă mai slab atunci când trebuie să rezolve singuri sarcini, fără ajutorul AI.

În cadrul experimentelor, participanții au avut de rezolvat exerciții de raționament matematic și înțelegere a textului. Rezultatul a fost destul de clar: „după doar 10 minute de rezolvare a problemelor cu ajutorul AI, cei care au rămas fără acces la AI au avut performanțe mai slabe și au renunțat mai repede decât cei care nu folosiseră deloc AI”.

Cercetătorii spun că avantajul oferit de AI vine cu un cost mai puțin vizibil, dar important.

Ei atrag atenția că aceste rezultate ridică întrebări serioase despre ce se întâmplă atunci când folosim AI zilnic.

„Perseverența este esențială pentru învățare și pentru formarea abilităților. Este unul dintre cei mai buni indicatori ai progresului pe termen lung. Dacă aceste efecte se adună în timp, există riscul ca sistemele AI – optimizate să fie utile pe moment – să ajungă să slăbească exact acele capacități umane pe care ar trebui să le sprijine”.

Chiar dacă efectele par mici la nivel individual, cercetătorii spun că în timp ar putea conta mult, mai ales în educație și în modul în care învățăm să ne concentrăm și să gândim.

„Sarcini precum calculele simple sau înțelegerea unui text pot părea ușor de delegat unor instrumente precum calculatorul sau AI-ul, dar ele sunt importante pentru formarea gândirii de bază. Fără ele, ajungi mai greu la abilități mai complexe, cum ar fi algebra sau gândirea critică.”

Ei mai avertizează că, dacă motivația de a depune efort scade, efectele se pot acumula în ani de zile, iar când devin vizibile, e deja greu să le mai repari.

„E cam ca în metafora „broaștei fierte”: fiecare pas mic pare inofensiv, dar efectul total se adună fără să îți dai seama”.

Metafora se referă la ideea că o broască ar sări din apă dacă aceasta fierbe dintr-odată, dar dacă apa se încălzește lent, nu mai percepe pericolul.

Unul dintre autorii studiului, Grace Liu de la Carnegie Mellon University, spune că problema nu este AI în sine, ci felul în care îl folosim.

„Ne referim la ceea ce numim „dificultăți productive” – acel efort necesar care te ajută să înveți cu adevărat. Dacă AI îți ia constant acest efort, poți ajunge la răspunsuri corecte pe moment, dar fără să îți dezvolți suficient gândirea independentă. Nu e vorba că AI ne face mai puțin inteligenți într-un sens simplu, dar efectul lui în timp trebuie înțeles mai bine”.

Ea spune că oamenii nu ar trebui să intre în panică, dar nici să ignore semnalul de alarmă.

„Nu e un motiv să evităm AI, dar e un motiv să fim mai atenți cum îl folosim, mai ales în învățare. Important este să îl folosim ca sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #creier #gândire #studiu

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.