Poliția Națională din Ucraina a desfășurat peste 400 de percheziții și a oprit activitatea a 94 de call-center-uri implicate în scheme de escrocherie. Potrivit autorităților ucrainene, în urma operațiunii au fost identificate aproape 1.800 de posturi de lucru complet echipate, iar 26 de persoane au fost deja puse oficial sub învinuire.

În total, polițiștii au verificat 867 de adrese unde ar fi putut funcționa centre de apel frauduloase. În cadrul perchezițiilor au fost ridicate 3.336 de dispozitive informatice, 1.346 de telefoane mobile și peste 5.200 de cartele SIM. De asemenea, anchetatorii au confiscat 90 de carduri bancare, date de acces la 20 de portofele de criptomonede și 22 de automobile.

Operațiunea a scos la iveală și sume importante de bani. Poliția a ridicat aproximativ două milioane de dolari, 64 de mii de euro, bani în hrivne, un kilogram de aur bancar sub formă de lingouri, precum și bijuterii.

Anchetatorii au identificat și 67 de instrumente financiare care ar fi fost utilizate în activitatea infracțională: 40 de carduri sau conturi bancare, 12 portofele de criptomonede și 15 persoane suspectate că ar fi acționat ca „droperi” – persoane folosite pentru transferul sau retragerea banilor obținuți ilegal.

În spatele unor birouri aparent obișnuite, polițiștii au descoperit o infrastructură bine organizată, destinată escrocării sistematice a victimelor. Centrele aveau administratori și operatori, iar angajații utilizau scenarii prestabilite de conversație, baze de date cu potențiale victime, programe speciale și instrumente pentru ascunderea și transferul banilor. Metodele de înșelăciune erau diferite, însă scopul era același: obținerea banilor victimelor sau accesului la conturile lor.

În unele cazuri, escrocii se prezentau drept reprezentanți ai unor bănci și anunțau victimele despre presupuse tranzacții suspecte sau despre riscul blocării contului. În alte situații, se dădeau drept brokeri și convingeau oamenii să investească bani în platforme false de investiții sau criptomonede. O altă schemă viza persoanele care fuseseră deja victime ale escrocilor. Acestora li se promitea că banii pierduți anterior vor fi recuperați, însă, în realitate, escrocii încercau să obțină noi plăți sau date bancare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#call centru #escroci #Ucraina

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.