Confuzie pe marginea legii privind protecția animalelor! Cel puțin asta a lăsat să se înțeleagă deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Iulia Dascălu, întrebată de ce apărătorii animalelor au protestat joi, 26 decembrie curent, în fața Parlamentului. Dascălu a menționat că toate propunerile înaintate de societatea civilă se vor regăsi în documentul care va fi supus examinării în plen pentru a doua lectură. La fel, activiștii vor fi chemați la consultări, în 2025.

„Eu vreau să vă zic că conceptul, așa cum am mai spus, a venit din partea societății civile. Noi am lucrat varianta propusă de ei, dar atunci când am făcut primele consultări publice, noi am înțeles că foarte multe din propunerile lor se contrapuneau cu alte acte normative și noi nu putem să mergem pe varianta care era propusă de ei. Noi n-am tăiat, așa cum spuneau ei, că am tăiat tot din acest proiect, n-am tăiat practic nimic, el a fost pur și simplu adaptat la celelalte acte normative.

Faptul că ei astăzi au venit în fața Parlamentului, de fapt vă spun eu care este problema, ei au înaintat foarte multe propuneri pentru lectura a doua și au înțeles că aceste propuneri se vor regăsi în prima lectură, la care eu de nenumărate ore am ieșit și în live-uri și cu postări pe rețele de socializare și am lămurit foarte clar că tehnica legislativă nu presupune modificări în prima lectură. Dacă noi acest proiect l-am fi înregistrat în forma în care era, noi nu mai putem să schimbăm nimic la prima lectură. Deci toate schimbările și propunerile vor fi pentru lectura a doua și noi suntem deschiși să vină la consultări prin luna ianuarie, cred că în a doua jumătate, luna februarie, cred că o să luăm două luni la dispoziție ca să lucrăm pe marginea acestor propuneri”, a precizat deputatul PAS.

Potrivit proiectului aprobat în prima lectură, autoritățile își propun să creeze un cadru normativ privind protecția animalelor împotriva tratării cu cruzime, provocării durerii, decesului, precum și asigurarea bunăstării acestora. Documentul prevede elaborarea unui sistem informațional de identificare și înregistrare a datelor cu privire la animalele de companie și a deținătorilor acestora. Autorii proiectului susțin că acest lucru va permite cunoașterea exactă a numărului de animale pe care le dețin proprietarii și va asigura, totodată, înregistrarea animalelor fără stăpân.

De asemenea, se propune înființarea unui serviciu specializat, în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, responsabil de elaborarea politicilor naționale pentru protecția animalelor și gestionarea populației de animale fără stăpân. Alte prevederi ale proiectului se referă la cerințele pentru întreținerea animalelor, precum și la măsurile de prevenire a relelor tratamente și a abuzului față de animale; cerințele privind înregistrarea animalelor; utilizarea animalelor în activități de agrement, turism și sport; sacrificarea și eutanasierea animalelor etc.

Proiectul va fi propus Parlamentului spre examinare și adoptare și în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că mai mulți apărători ai animalelor au protestat joi, 26 decembrie 2026, în fața Parlamentului Republicii Moldova. Cu pancarte în mâini, activiștii spun că documentul proiectului de lege reprezintă „o amenințare pentru toate animalele”. Organizatorii susțin că noua lege ar urma să protejeze doar animalele de companie, lăsând alte animale fără protecție.

VIDEO Apărătorii animalelor protestează la Parlament. Cer revizuirea unui proiect de lege care urmează a fi votat

#animale #deputat #lege #parlament

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.