Un super-iaht legat de numele lui Alexei Mordașov, un miliardar rus aflat sub sancțiuni internaționale, a reușit să treacă sâmbătă prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor de monitorizare a traficului maritim, ciuda restricțiilor severe impuse în zonă în ultimele luni, relatează adevărul.ro.

Ambarcațiunea numită „Nord” – un iaht de 142 de metri, evaluat la peste 500 de milioane de dolari – a plecat din Dubai vineri după-amiază, a traversat strâmtoarea în dimineața zilei de sâmbătă și a ajuns în Muscat duminică, arată platforma MarineTraffic.

Trecere neobișnuită printr-o rută aproape blocată

Nu este clar în ce condiții a obținut super-iahtul permisiunea de a folosi această cale maritimă. De la sfârșitul lunii februarie, Iranul a restricționat drastic traficul prin Strâmtoarea Ormuz, strâmtoare prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel global.

În prezent, doar câteva nave comerciale reușesc să tranziteze zilnic zona, o fracțiune din cele 125–140 de treceri obișnuite înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Ca răspuns, Statele Unite au instituit un blocaj asupra porturilor iraniene.

Un reprezentant al lui Mordașov a refuzat să comenteze situația, precizează Reuters.

Moscova și Teheranul au relații tot mai strânse

Rusia si Iranul au consolidat cooperarea în ultimii ani, inclusiv printr-un tratat semnat în 2025 care întărește colaborarea în domeniul securității și al schimbului de informații.

Luni, 27 aprilie, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a sosit în Rusia pentru discuții cu președintele Vladimir Putin, după întâlniri cu mediatori din Pakistan și Oman.

Cine controlează iahtul „Nord”

Deși Alexei Mordașov nu figurează oficial ca proprietar, datele maritime și documentele corporative rusești din 2025 arată că nava era înregistrată în 2022 pe numele unei companii deținute de soția sa.

Compania este înregistrată în orașul rus Cioropoveț, același în care se află și sediul producătorului de oțel Severstal, controlat de Mordașov.

„Nord” este considerat unul dintre cele mai mari iahturi existente, fiind dotat cu 20 de cabine, piscină, heliport și chiar un mini-submarin, potrivit publicației de specialitate Superyacht Times.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexei Mordașov #iaht #Strâmtoarea Ormuz

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.