Membrii Consiliului Audiovizualului (CA), denumiți generic „supervizorii ecranelor”, au sancționat cu avertizare publică în ședința de vineri, 29 noiembrie curent, serviciile media audiovizuale de televiziune „TVR Moldova”, „Agro TV Moldova”, „TVC 21”, „Global 24”, „TV-Drochia”, „TV Elita”, „TV9”, „TV-Găgăuzia”, „One TV” și „Star TV”, pentru nerespectarea ținutei lingvistice sub aspectul corectitudinii morfologice, sintactice, cât și a normelor ortografice și ortoepice ale limbii române.

Controlul, efectuat în colaborare cu conf. univ., dr. hab. în filologie Viorica Molea, a vizat conținuturile audiovizuale difuzate în orele de maximă audiență (câte un buletin de știri al zilei și un program de alt tip, selectat în funcție de grila de emisie, timp de o săptămână), obiectul monitorizării constituindu-l exprimarea orală a jurnaliștilor în cadrul programelor audiovizuale. Inadvertențele și erorile atestate au fost grupate în conformitate cu cele cinci norme de bază ale limbii române: fonologică, lexico-semantică, morfologică, sintagmatică sau sintactică și stilistico-funcțională.

Conf. univ., dr. hab. în filologie Viorica Molea a catalogat acest exercițiu de monitorizare drept o misiune importantă de sensibilizare și avertizare, referitoare la vorbirea limbii române standard în discursul public, în special cel mediatic. Printre constatări regăsim următoarele:

Admiterea greșelilor ortoepice în cazul unor posturi TV, acest fapt fiind cauzat de prezentarea buletinelor de știri de persoane vorbitoare de limba rusă, care nu se îngrijesc de o pronunție corectă și o dicție bine lucrată.
Tendința de a angaja în rolul de moderatori/moderatoare persoane fără studii jurnalistice și/sau filologice și care comit multiple greșeli de diferit ordin, începând cu cele de ordin gramatico-fonologic ș terminând cu cele stilistice.
Erorile lexico-semantice cel mai frecvent sesizate au fost: pronunție cu accent rusesc/regional; accentuarea greșită a cuvintelor; cuvinte utilizate impropriu; calcurile semantice;
Sub aspect morfologic, s-au atestat forme eronate ale cuvintelor la plural; omiterea articolului/corelativului; greșeli de acord sau declinare; erori la formarea gradelor de comparație sau la stabilirea acordului între subiect și predicat; anacoluturi.
La capitolul sintaxă, a fost recurentă omiterea prepoziției; calcuri de structură.
La nivel sintactic, au fost observate greșeli de acord al predicatului/atributului/articolului posesiv; de omitere a prepoziției, care modifică raportul sintactic.
Din punct de vedere stilistic, au fost admise pleonasme, tautologii, cacofonii, anacoluturi.

Autoarea raportului de monitorizare a subliniat că promovarea limbii române corecte reprezintă o responsabilitate majoră și constantă pentru toți cei care folosesc cuvântul și îl promovează prin intermediul mass-media. Totodată, ea a ținut să precizeze că, la monitorizarea unor buletine de știri, nu a sesizat nicio eroare, fapt care denotă o anumită ameliorare la capitolul eleganței exprimării în limba română în spațiul audiovizual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canale TV #Consiliul Audiovizualului #limbaj #posturi TV

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.