Atacul militar al Federației Ruse asupra Ucrainei a creat peste 2,5 milioane de refugiați ucraineni. În acest moment, din cei 2,5 milioane de ucraineni care au fugit din calea urgiei, peste 133 000 se află în Republica Moldova. Conform experților, numărul refugiaților ucraineni la 100 000 de locuitori în Moldova depășește cifra de 4124 persoane. Astfel, povara pe cap de locuitor în Republica Moldova este mult mai mare comparativ cu alte țări care au recepționat cetățeni ucraineni.

În țară sunt 93 de centre autorizate funcționale pentru refugiați, dintre care 39 în Chișinău. Totodată, o bună parte din refugiații ucraineni au fost găzduiți de către locuitori ai țării.

Autoritățile Republicii Moldova, dar și fiecare cetățean depune un efort considerabil pentru a acorda ajutor poporului ucrainean.

Prim-ministra a mai adăugat că este destul de greu de evaluat care sunt costurile în aceste momente, dar au deja un preț cu care operează. Potrivit prim-ministrei Natalia Gavrilița, Moldova cheltuie zilnic 25-30 de dolari pe zi pentru un refugiat.

Precizăm că, de pe 24 februarie, când Rusia a invadat țara vecină, peste 278.000 de ucraineni au intrat în Republica Moldova, arată datele Poliției de Frontieră. O parte dintre ei se află în tranzit, iar în jur de 133 000 au rămas în Moldova.

#SUPPORT MOLDOVA TO HELP MORE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.