Expertiza medico-legală privind cauza decesului Liubei Babuțchi, femeia de afaceri care s-a stins din viață într-un salon din Chișinău, a fost finalizată. Ministerul Sănătății a refuzat să anunțe cauza decesului, invocând că doar ofițerul de urmărire penală și medicii care au efectuat expertiza au voie să comunice rezultatul.

„A fost multă presiune în presă referitor la termenii expertizei. (…) Acesta este un proces lung și nu este tergiversare, cum foarte des s-a vehiculat informația în spațiu public, ar fi o tergiversare. Este un proces absolut normal. De obicei, expertiza judiciară medico-legală se întoarce înapoi ordonatorului acestei expertizei. În cazul de față a fost ofițerul de urmărire penală și acest ofițer de urmărire penală a primit expertiza înapoi. Alte persoane nu au dreptul să comunice rezultatul expertizei fără permisiunea organlui de urmărire penală. Astfel, întrebările dumneavoastră trebuie să le adresați acestui organ.

Ministerul Sănătății nu este îndrept să se expună la acest subiect, cu atât mai mult că noi nici nu am fost ordonatori și nu am primit această expertiză la Ministerul Sănătății. Eu personal cunosc, dar nu am dreptul să fac declarații pe acest subiect”, a precizat Ala Nemerenco.

Conform surselor zdg.md, moartea a survenit din cauza reacției provocate de mai multe medicamente injectate – injectări efectuate în fese, gât și bărbie, ceea ce ar fi provocat embolie, o afecțiune medicală gravă, caracterizată prin obstrucția bruscă a unei artere sau vene de către cheaguri de sânge.

Informația a fost confirmată de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

VIDEO Ministra Afacerilor Interne confirmă: Decesul Liubei Babuțchi a fost cauzat de o embolie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liuba Babuțchi, în vârstă de 35 de ani, s-a stins din viață joi, 30 ianuarie 2025. Ea se programase pentru mai multe proceduri – injectarea feselor, intervenții la bărbie și la buze, însă s-a stins din viață în salonul dr. Serebrova.

Proprietara salonului a fugit din țară, la două ore de la tragedie, iar soțul decedatei caută să-și facă dreptate. Roman Babuțchi, soțul decedatei, a spus anterior că este amenințat și că se încearcă mușamalizarea dosarului, fără a oferi alte detalii în acest sens.

În acest dosar există, deocamdată, o singură persoană învinuită. Este vorba de medicul Ecaterina Maniuc, plasată în arest pentru 30 de zile. Avocatul medicului anesteziolog, Alexandru Zmeu, a infirmat acuzațiile soțului Liubei Babuțchi, care spunea că soției lui i s-a făcut anestezie, lucru ce a dus la decesul ei.

Cazul Monalisei: „Salonul Morții” plin de sânge a fost curățat până la ridicarea probelor. Se încearcă mușamalizarea

#deces #expertiză #Liuba Babutchi #medici

Drepturile privind imunitatea parlamentară au revenit în atenție în Ungaria, după ce procurorii au cerut parlamentului ridicarea imunității a doi foști miniștri, în timp ce o solicitare separată îl vizează pe premierul Péter Magyar.

Potrivit 24.hu, citat de Daily News Hungary, procurorii au cerut ridicarea imunității parlamentare a lui Balázs Hankó, fost ministru al Culturii și Inovării și deputat Fidesz, și a lui Miklós Seszták, fost ministru al Dezvoltării Naționale și deputat KDNP. Autoritățile au reluat, de asemenea, procedurile în cazul premierului Magyar, într-un dosar care vizează un incident din 2024, transmite Mediafax.

Cele mai grave acuzații prezentate de procurori îl vizează pe Seszták, care a fost ministru al Dezvoltării Naționale între 2014 și 2018.

Potrivit versiunii prezentate de procurori și citate de 24.hu, anchetatorii suspectează că Seszták și fostul director general al companiei maghiare de administrare a activelor statului ar fi primit beneficii ilegale de peste 11 miliarde de forinți, aproximativ 30,4 milioane de euro, între 2015 și 2018, de la un reprezentant al unor companii care aveau contracte cu compania de transport de stat Volánbusz.

Anchetatorii mai suspectează că un reprezentant al unui grup de construcții i-ar fi oferit lui Seszták, printr-un intermediar, 10% din valoarea anumitor contracte, în schimbul unor viitoare comenzi de stat. Procurorii susțin că grupul de companii a câștigat mai multe proiecte importante ale statului între 2015 și 2018 și ar fi oferit beneficii ilegale de peste un miliard de forinți, aproximativ 2,8 milioane de euro.

Ancheta mai amplă privind Volán examinează presupuse pierderi de aproximativ 10 miliarde de forinți, echivalentul a 27,6 milioane de euro, legate de achiziții de autobuze la prețuri presupus supraevaluate și de alte tranzacții. Acestea sunt în continuare acuzații aflate în anchetă, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

O cerere separată îl vizează pe Balázs Hankó și o anchetă privind Fondul Național pentru Cultură, cunoscut în Ungaria sub abrevierea NKA.

Procurorii suspectează că o comisie temporară a NKA ar fi fost folosită pentru distribuirea unor fonduri publice în scopuri diferite de cele autorizate prin lege și prin documentele de înființare ale instituției.

Potrivit anchetatorilor, unele cereri depuse în cadrul unui program de finanțare lansat în iulie 2025 ar fi fost aprobate fără o evaluare de fond, iar banii ar fi fost folosiți pentru cheltuieli legate de campania electorală sau în scopuri personale.

Dosarul vizează decizii de finanțare în valoare de peste 17 miliarde de forinți, aproximativ 46,9 milioane de euro. Procurorii consideră că faptele atribuite lui Hankó ar putea constitui abuz de încredere care a provocat un prejudiciu financiar deosebit de mare. Hankó și celelalte persoane vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Fostul premier Viktor Orbán a respins anterior acuzațiile referitoare la cazul NKA, calificând ancheta drept motivată politic și susținând că persoanele care au luat deciziile în cadrul fondului au distribuit doar banii alocați culturii maghiare.

Într-un dosar complet separat, procurorii au cerut din nou ridicarea imunității parlamentare a premierului Péter Magyar, într-un caz privind un presupus furt din iunie 2024.

Autoritățile susțin că, în timpul unei altercații într-un club de noapte din Budapesta, Magyar ar fi luat telefonul mobil al unui bărbat după ce a observat că acesta îl filma. Telefonul ar fi fost ulterior aruncat în Dunăre.

Procurorii au cerut pentru prima dată ridicarea imunității lui Magyar pe când acesta era europarlamentar.

Parlamentul European a refuzat să îi ridice imunitatea în octombrie 2025, invocând îngrijorări cu privire la o posibilă motivație politică a procedurilor. Parlamentul European a subliniat atunci că o procedură privind imunitatea nu reprezintă o stabilire a răspunderii penale.

Mandatul lui Magyar în Parlamentul European și imunitatea aferentă au încetat la 8 mai 2026. A doua zi, acesta a devenit membru al Parlamentului Ungariei, iar pe 9 mai a fost ales premier, după victoria formațiunii TISZA în alegerile parlamentare din aprilie.

În calitate de deputat în Parlamentul Ungariei, Magyar beneficiază din nou de imunitate parlamentară. Prin urmare, procurorii au nevoie de acordul parlamentului pentru ca procedurile penale împotriva sa să poată continua.

Potrivit regulilor maghiare privind imunitatea parlamentară, procedurile penale împotriva unui parlamentar nu pot fi, în general, inițiate sau continuate fără acordul prealabil al Parlamentului. Legislativul va trebui, prin urmare, să decidă separat dacă imunitatea politicienilor vizați va fi ridicată, cererile procurorilor reprezentând următorul pas procedural important în toate cele trei dosare.