Ala Nemerenco, cea care s-a regăsit în garnitura Guvernului condus de Natalia Gavrilița, are șanse mari să rămână la Ministerul Sănătății, în viitorul Guvern care ar putea fi condus de candidatul desemnat de președinta Maia Sandu, Dorin Recean, în cazul în care primește vot de încredere în Parlamentul Republicii Moldova, unde PAS deține majoritatea parlamentară. Informația este neoficială. Într-un editorial pentru Sănătateinfo.md, jurnalista specializată în domeniul sănătății Irina Papuc a dezvăluit că a aflat pe surse despre asta.

„Argumente care să poată susține o asemenea strategie nu am primit și, dincolo de presupusa lipsă de creieri în sistem, nu prea văd pe ce s-ar construi argumentarea. Spun asta pentru că Guvernul Gavrilița a înregistrat un adevărat eșec în realizarea obiectivelor stabilite în domeniul Sănătății prin HG 235/2021. Dacă nu ați citit până acum „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional (Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, Planurile de acțiuni pentru anul 2022 ale MS, ANSP, AMDM, CNAM), perioada Ianuarie-Decembrie 2022”, atunci vă recomand să o faceți. La această analiză am lucrat eu. Și nu am făcut nimic decât să contrapun ceea ce și-a stabilit Guvernul să facă în domeniul Sănătății cu ceea ce a reușit în realitate timp de 1 an și 2 luni”, scrie Irina Papuc.

Pe scurt, potrivit jurnalistei, pentru domeniul Sănătății (Planul de acțiuni al Guvernului, cap. X, pag. 69) Guvernul și-a asumat să realizeze 79 de activități care ar fi trebuit să se materializeze prin: 50 de Hotărâri de Guvern, 15 proiecte de legi, 5 alte acte normative aprobate și restul – regulamente sau ordine interne. Aproximativ 72% din activitățile stabilite au rămas nerealizate/parțial nerealizate până la data de 31 decembrie 2022. Această rată ar demonstra o eficiență extrem de scăzută a guvernării în elaborarea și implementarea politicilor publice.

„Un model observat atât la Planul de acțiuni al Guvernului, cât și la Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, este stabilirea majorității activităților, în special cele mai dificile pentru ultimul trimestru, chiar pentru ultimele două luni. Deschideți ambele documente și vă veți convinge – cele mai importante reforme care ar fi trebuit să reconfigureze întreg sistemul de sănătate au fost „împinse” la coada activităților, tocmai în decembrie 2022. Reforma asistenței medicale primare, aprobarea studiilor de fezabilitate pentru spitalele regionale, elaborarea Programului național de modernizare a instituțiilor medicale, aprobarea prin lege a noii structuri a serviciilor ce prevăd crearea spitalelor regionale, elaborarea Legii medicamentului, Legii activității farmaceutice, Legii cu privire la dispozitivele medicale – toate au fost „înghesuite” pentru perioada noiembrie-decembrie 2022 și evident au rămas nerealizate”.

Despre faptul că nu mai avem o Strategie de dezvoltare a sistemului de sănătate din 2017 și că nu am văzut politici extensive care să ducă la motivarea și menținerea resurselor umane din Sănătate, dar și alte detalii importante, citiți în editorialul integral.

#Ala Nemerenco #Dorin Recean #Guvern #Ministerul Sănătății

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.