Suspans în jurul celor 30.000 de euro, premiul Maiei Sandu de la Timișoara. Instituția care va da verdictul

Maia Sandu așteaptă verdictul Centrului Național Anticorupție (CNA), înainte de a primi cei 30.000 de euro, acordați la Timișoara. Precizările au fost făcute la solicitarea redacției Realitatea, de către Serviciul de presă al Președinției.

CNA urmează să comunice dacă e legal ca șefa statului să beneficieze asemenea premii. Ulterior, Președinția promite să anunțe public modul în care vor fi utilizați banii, dacă se va constata că șefa statului are dreptul să-i primească

„Premiile internaționale oferite pentru progresele Republicii Moldova, în semn de apreciere pentru eforturile Președintei Republicii Moldova constituie o recunoaștere a realizărilor tuturor cetățenilor și adeziunii față de valorile democrației și libertății. Astfel de premii, din punctul nostru de vedere, nu se încadrează în noțiunea de cadouri, prevăzută în legislația națională.

Pentru a clarifica orice suspiciune, instituția prezidențială a trimis un demers către CNA ca să ne ofere un răspuns despre modul în care legislația tratează astfel de situații.

Precizăm că Președinta Maia Sandu nu a primit premiul bănesc, în momentul în care va fi clar dacă legea permite recepționarea acestuia, instituția prezidențială va acționa transparent și va informa publicul despre modul în care vor fi utilizate aceste resurse”, se arată în mesajul semnat de Irina Gotișan-Sotnic, purtătoarea de cuvânt a președintei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, săptămâna trecută, Maia Sandu a devenit laureata premiului „Timișoara pentru valori europene”. Distincția include și o remunerare financiară în valoare de 30.000 de euro, iar subiectul a stârnit mai multe controverse în spațiul public, inclusiv critici precum că un șef de stat nu poate beneficia de asemenea remunerări financiare.

#Timișoara pentru valori europene #30.000 de euro #premiu #Maia Sandu

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.