Tamara Eidelman și-a anulat evenimentul din Chișinău. Profesoara de istorie din Rusia, stabilită în Portugalia, a scris un articol pe blogul său, în care a explică ce a avut în vedere în videoul-lecție despre Republica Moldova.

Eidelman insistă în continuare că lingviștii nu au o singură viziune referitoare la faptul dacă limba română și pretinsa moldovenească sunt identice. De asemenea, potrivit ei, nu există certitudine despre rolul și implicarea Rusiei în războiul de pe Nistru.

„Să fim sinceri: al cui agent a fost Igor Smirnov, liderul republicii nerecunoscute? Care a fost rolul conducerii ruse? La ordinele cui a acționat fosta Armată a 14-a sovietică și sub ordinele cui ofițerii săi vindeau arme — nu știm exact. Nu avem (încă) dovezi clare. Istoricii vor clarifica la toate acele evenimente mult timp. Acuzațiile serioase necesită dovezi serioase. Dar unele dintre criticile pe care le-am primit cu privire la ceea ce spun despre Transnistria m-au indignat pur și simplu”, afirmă Eidelman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, într-un video publicat pe canalul său de YouTube, Tamara Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Ea a mai făcut declarații despre „românizare”, dar și afirmații controversate despre războiul de pe Nistru, din 1992.

„Ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”: O profesoară din Rusia, lecție despre istoria Moldovei

#Chisinau #explicatii #istoria Moldovei #lecție anulată #Tamara Eidelman

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar