Tamara Eidelman și-a anulat evenimentul din Chișinău. Profesoara de istorie din Rusia, stabilită în Portugalia, a scris un articol pe blogul său, în care a explică ce a avut în vedere în videoul-lecție despre Republica Moldova.

Eidelman insistă în continuare că lingviștii nu au o singură viziune referitoare la faptul dacă limba română și pretinsa moldovenească sunt identice. De asemenea, potrivit ei, nu există certitudine despre rolul și implicarea Rusiei în războiul de pe Nistru.

„Să fim sinceri: al cui agent a fost Igor Smirnov, liderul republicii nerecunoscute? Care a fost rolul conducerii ruse? La ordinele cui a acționat fosta Armată a 14-a sovietică și sub ordinele cui ofițerii săi vindeau arme — nu știm exact. Nu avem (încă) dovezi clare. Istoricii vor clarifica la toate acele evenimente mult timp. Acuzațiile serioase necesită dovezi serioase. Dar unele dintre criticile pe care le-am primit cu privire la ceea ce spun despre Transnistria m-au indignat pur și simplu”, afirmă Eidelman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, într-un video publicat pe canalul său de YouTube, Tamara Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Ea a mai făcut declarații despre „românizare”, dar și afirmații controversate despre războiul de pe Nistru, din 1992.

„Ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”: O profesoară din Rusia, lecție despre istoria Moldovei

#Chisinau #explicatii #istoria Moldovei #lecție anulată #Tamara Eidelman

Poeta canadiană Anne Carson a ignorat în repetate rânduri telefoanele Academiei Suedeze care încerca să-i anunțe că a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură, iar când a aflat vestea, a avut o reacție pe măsura stilului ei neconvențional: „Sunt toți nebuni”, a spus ea despre membrii Academiei, într-un interviu acordat televiziunii publice islandeze RUV.

„Au fost toate acele apeluri pe care le tot respingeam, pentru că eu închid mereu telefonul când sună”, a povestit Carson, în vârstă de 76 de ani.

Soțul ei a fost cel care a convins-o să sune înapoi, a declarat ea pentru Fundația Nobel.

Academia Suedeză a anunțat joi că o recompensează pe Carson „pentru opera sa îndrăzneață și inventivă care, într-un dialog jucăuș cu tradiția clasică, a creat noi forme pentru literatura contemporană”. Scriitoarea, care a dezvăluit în 2024 că suferă de boala Parkinson, este cunoscută pentru reinterpretările moderne ale mitologiei și Antichității grecești, care au deschis drumul unor noi forme de scriitură, scrie RFI.

Secretarul permanent al Academiei, Ingrid Carlberg, a declarat jurnaliștilor că a vorbit doar pentru scurt timp cu laureata. „Tot ce a apucat să-mi spună a fost că se află momentan în Islanda, unde ascultă vântul.” Carson locuiește o parte din an în Islanda din 2008 și a devenit între timp cetățean islandez.

Întrebată de RUV, pe marginea unui drum bătut de vânt, dacă Nobelul îi va schimba numărul de cititori, Carson, ținându-și strâns șapca pentru a nu-i zbura, a răspuns: „O să primesc un abțibild pe coperta cărților mele.”

Poezia sa contemporană inconfundabilă i-a adus mai multe premii literare importante în anii ‘90, printre care Lannan Award în 1996 și Pushcart Prize în 1997.

Un an mai târziu, „Autobiography of Red: A Novel in Verse”, inspirat liber din mitul grec al monstrului Gerion și al lui Heracle, dar transformat într-o poveste modernă despre un triunghi amoros gay, a fost primit cu entuziasm de critică.