Tamara Eidelman și-a anulat evenimentul din Chișinău. Profesoara de istorie din Rusia, stabilită în Portugalia, a scris un articol pe blogul său, în care a explică ce a avut în vedere în videoul-lecție despre Republica Moldova.

Eidelman insistă în continuare că lingviștii nu au o singură viziune referitoare la faptul dacă limba română și pretinsa moldovenească sunt identice. De asemenea, potrivit ei, nu există certitudine despre rolul și implicarea Rusiei în războiul de pe Nistru.

„Să fim sinceri: al cui agent a fost Igor Smirnov, liderul republicii nerecunoscute? Care a fost rolul conducerii ruse? La ordinele cui a acționat fosta Armată a 14-a sovietică și sub ordinele cui ofițerii săi vindeau arme — nu știm exact. Nu avem (încă) dovezi clare. Istoricii vor clarifica la toate acele evenimente mult timp. Acuzațiile serioase necesită dovezi serioase. Dar unele dintre criticile pe care le-am primit cu privire la ceea ce spun despre Transnistria m-au indignat pur și simplu”, afirmă Eidelman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, într-un video publicat pe canalul său de YouTube, Tamara Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Ea a mai făcut declarații despre „românizare”, dar și afirmații controversate despre războiul de pe Nistru, din 1992.

„Ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”: O profesoară din Rusia, lecție despre istoria Moldovei

#Chisinau #explicatii #istoria Moldovei #lecție anulată #Tamara Eidelman

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.