Un tânăr de 21 de ani din orașul Nisporeni a ajuns la spital, după ce a încercat să stingă un incendiu care a izbucnit în propria locuință. Cazul a fost înregistrat duminică, în jurul orei 05:20.

Potrivit primelor informații, a fost observat fum dens din interiorul casei de locuit.

„La fața locului a fost îndreptat un echipaj de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că ard mai multe bunuri materiale din interiorul unei odăi a locuinței cu suprafața de 60 m2. Angajații IGSU au reușit lichidarea flăcărilor către ora 05:51. În urma incendiului, proprietarul, un tânăr în vârstă de 21 ani a primit arsuri termice de gradul II și III în regiunea membrelor superioare, după ce a încercat să stingă de unul singur focul”, se arată în nota informativă.

Potrivit IGSU, băiatul a fost preluat de Serviciul asistență medicală urgentă și transportat la spitalul raional. La moment starea acestuia este grav stabilă.

„Primele cercetări efectuate de specialiști la fața locului, au stabilit că o cauză prealabilă ar fi nerespectarea regulilor de exploatare a instalațiilor și echipamentelor electrice. Astfel, incendiu cel mai probabil a pornit din cauza unei lămpi de noapte care a fost poziționată în apropierea unui fotoliu, care a luat foc”, mai spun responsabilii.

În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de securitate și normele de exploatare a aparatelor electrice.

Totodată, pompierii recomandă oamenilor să verifice cablurile înainte de exploatarea și conectarea aparatelor electrice în prize și să nu utilizeze aparate electrice defecte.

Mai mult, populația este rugată să acorde o atenție majoră deconectării aparatelor înainte de plecarea din locuințe, pentru prevenirea incendiilor, dar și a altor situații de risc.

În caz de situații de risc și excepționale oamenii sunt îndemnați să apeleze de urgență Serviciul 112.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGSU #incendiu #Nisporeni #pompieri

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.