Aproximativ 100 de soldați germani au ajuns în Lituania duminică. Este vorba despre acțiuni de întărire a pozițiilor NATO pe flancul estic al Alianței, după invazia Rusiei în Ucraina.

Trupele germane alcătuiesc unitatea de comandă a unei noi brigăzi, formată de obicei din aproximativ 3000-5000 de soldați. Primii militari dislocați acolo fac parte din brigada 41 de tancuri din Germania și au ajuns în portul Klaipeda cu feribotul de la Kiel. Unitatea este formată din forțe umane, echipamente pentru comandă și control, comunicații și logistică.

„Reprezintă un pas important în consolidarea descurajării și apărării NATO într-un moment critic pentru securitatea noastră și transmiterea unui mesaj clar că NATO va apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, transmite Alianța

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statul major de comandă al brigăzii va rămâne permanent în țara baltică, în timp ce unități de luptă li se vor alătura pe rotație pentru exerciții. În iunie, liderii NATO au decis la Madrid să consolideze apărarea avansată, inclusiv prin amplificarea prezenței grupurilor de luptă din partea de est a alianței până la nivel de brigadă.

Germania, care conduce grupul de luptă NATO din Lituania, are deja aproximativ 1500 de soldați în țară. Cele patru grupuri de luptă multinaționale NATO au fost înființate în Letonia, Lituania, Estonia în Polonia după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014. Au fost consolidate la începutul acestui an, ca răspuns la invazia în Ucraina, iar patru noi grupuri de luptă sunt în curs de înființare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Klapeida se află la circa 140 de kilometri de Kaliningrad, oraș din componența Rusiei. Localitatea este amplasată între Polonia și Lituania, dar a revenit URSS în 1945, după al Doilea Război Mondial, apoi a fost moștenită de Rusia. Până atunci acesta aparținea Prusiei de Est și se numea Konigsberg.

#Germania #Klapeida #Lituania #Rusia #tancuri germane

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.