Există un loc în Europa unde Lenin încă stă în picioare, rubla sovietică se folosește la magazin și la intrare există puncte de control, iar nicio hartă oficială nu te poate ghida, pentru că, oficial, locul acesta nu există. Se numește Transnistria, se află la 70 de kilometri de Chișinău și la câteva ore de granița României, transmite presa română.

Regiunea separatistă aflată oficial pe teritoriul Republicii Moldova nu este recunoscută de ONU sau de statele membre ale organizației, însă funcționează de facto ca un stat independent: are propriul guvern, armată, poliție, pașapoarte și chiar propria monedă: rubla transnistreană.

Pentru turiștii români, cel mai accesibil punct de intrare este prin Republica Moldova. Din Iași până la Chișinău se ajunge în aproximativ 3-4 ore cu mașina, iar de acolo până la Tiraspol mai sunt circa 70 de kilometri, adică aproximativ o oră și jumătate de drum. Din București până la Tiraspol, călătoria durează în general între 8 și 10 ore cu mașina, în funcție de trafic și timpul petrecut în vamă.

La intrarea în Transnistria, turiștii primesc un permis temporar de ședere, deoarece regiunea are propriile controale de frontieră, chiar dacă oficial face parte din Republica Moldova. De regulă, pentru vizite scurte nu este nevoie de viză.

În ultimii ani, Transnistria a devenit populară pe rețelele sociale și în vlogurile de travel datorită atmosferei considerate „capsulă a timpului sovietică”. Mulți turiști merg să vadă tancurile și monumentele comuniste din Tiraspol, magazinele cu simboluri sovietice sau celebra companie Sheriff, care controlează o mare parte din economia regiunii.

Un alt motiv pentru care zona atrage vizitatori este costul relativ redus al vieții. În 2026, carburanții din Republica Moldova sunt mai ieftini decât în România, iar în Transnistria prețurile pot fi chiar mai mici. Benzina din Republica Moldova a ajuns în primăvara lui 2026 la aproximativ 29-30 de lei moldovenești pe litru, echivalentul a circa 7-8 lei românești. În restaurantele locale din Tiraspol, o masă obișnuită poate costa echivalentul a 30-60 de lei românești, iar o cafea între 8 și 15 lei.

Totuși, turiștii sunt avertizați că în multe locuri plata cu cardul internațional nu funcționează, astfel că este recomandat cash în lei moldovenești sau ruble transnistrene.

Contextul politic al regiunii rămâne însă complicat. După destrămarea Uniunii Sovietice, Transnistria s-a separat de Republica Moldova în urma unui conflict armat izbucnit în 1992. De atunci, regiunea este susținută economic și militar de Rusia, iar autoritățile de la Chișinău o consideră în continuare parte a teritoriului moldovean.

Nicio țară membră ONU nu recunoaște oficial independența Transnistriei, deoarece comunitatea internațională consideră că recunoașterea regiunii ar încălca integritatea teritorială a Republicii Moldova și ar crea un precedent periculos pentru alte regiuni separatiste din fostul spațiu sovietic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#steag #tara #Transnistria #turisti

Bulgaria va avea pentru prima dată o femeie în funcția de președinte. Iliana Iotova a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit rezultatelor preliminare ale sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Candidata, cunoscută pentru poziția favorabilă dialogului cu Moscova și opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina, ar fi obținut între 50,7% și 52,5% din voturi.

Contracandidatul său, Andrey Gyurov, susținut de forțele prooccidentale, a acumulat între 43,4% și 44% din sufragii, potrivit exit-poll-urilor.

În vârstă de 62 de ani, Iliana Iotova este fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Ea este o apropiată a fostului președinte Rumen Radev, care a părăsit funcția în acest an pentru a participa la alegerile parlamentare. Iotova a preluat interimar atribuțiile de șef al statului la începutul anului.

Scrutinul s-a desfășurat într-un context tensionat pentru securitatea regională, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastei Bulgariei. În urma incidentelor, 21 de persoane au fost date dispărute. Autoritățile bulgare suspectează o legătură cu războiul din Ucraina, însă nu au prezentat dovezi clare privind implicarea Rusiei. Ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații.

În campania electorală, cei doi candidați au avut poziții diferite privind războiul din Ucraina și relațiile cu Moscova. Iotova a susținut că pacea poate fi obținută doar prin negocieri și a pledat pentru o Bulgarie puternică în cadrul Uniunii Europene. De cealaltă parte, Andrey Gyurov a cerut o poziție mai fermă față de Rusia și a insistat că Moscova trebuie să oprească agresiunea împotriva Ucrainei.

Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și NATO, este divizată de mai mulți ani în privința relațiilor cu Rusia, cu care are legături istorice apropiate.

Prezența la vot a fost de doar 23% în primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, când Iotova a obținut 35% din sufragii, iar Gyurov – 32%.

Victoria Ilianei Iotova marchează o premieră în istoria țării: aceasta va fi prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei.